Poza Printre puținele lucruri interesante de la televizor se numără seria reportajelor-documentar realizate de Carmen Avram la Antena 3 (da, cunosc bine postul) În premieră. Sunt din alt registru și pot spune că fiecare episod a fost interesant. De curând am dat pe facebook de documentarul acesta a cărui titlu de youtube a fost destul de sugestiv încât să-l traduc
Citește mai departe
Era salvat în bookmark, și parcă-mi aduc aminte ca l-a share-uit cineva în nu știu ce context și m-a atras titlul. E un subiect interesant și are destulă dreptate în ce zice acolo. Eu unul nu sunt de acord cu lejeritatea pe care unii cred că ar trebui să o ai atunci când ești la serviciu. Adevărul e că, chiar dacă ne visăm noi șefi și patroni, și și atunci când suntem, nu deținem în totalitate controlul timpului nostru. La muncă trebuie să muncești (punct). E și o vorbă, ai serviciu, ai tot ce-ți trebuie. Am mai atacat și eu subiec
Citește mai departe
Într-adevăr este o frustrare de-a mea. Dar una pozitivă. Funcționează. Cultura arabă s-a dezvoltat economic tocmai pe așa ceva; ia, încearcă; ai cumpărat aia, ți-o dau și pe cealaltă. Comerț, negustorie. ARTICOLUL ÎNTREG
Citește mai departe
Unul dintre evenimentele de care vorbeam aici, nu se mai ține ca anul trecut în parcul Izvor, și am impresia că și noul primar general al Bucureștiului a avut un cuvânt de spus. Cert e că se ține, începe de astăzi, accesul este gratuit și are un line-ul de zile mari: Redman, Patrice, DubFX. Promoe, Dilated Peoples plus artiștii români undeground in vogă acum. I-am văzut pe toți în parte separat la concertele lor când ne-au vizitat țara și pe departe unul dintre cele mai tari concerte la care am fost vreodată a fost a lui Patrice în 2008 sau 2009 (și am văzut ceva concerte tari la viața mea).
Citește mai departe
Sultanul Inimii Pentru că nu pot rămâne indiferent. Poate cel mai mult dintre toate țările din lume sunt legat de Turcia, unde cu toate că am fost o singură dată, m-a marcat profund. Acolo am trăit una dintre cele mai puternice experiențe emoționale, când l-am descoperit pe filosoful și poetul persan Mevlana Rumi, la mormântul acestuia. Cuvintele sunt de prisos pentru a descrie sentimentele care m-au cuprins, ulterior aflând că Rumi a fost mai prezent în viața mea de cât știam eu.
Citește mai departe
Serialul care la începutul anilor 90, imediat după revoluție, ne-a bântuit și ne bântuie pe unii până în ziua de azi (nu cred că e ok ca un copil între 4 -10 ani să-l urmărească dar atunci beleam cu toții ochii la orice, iar interpretările...). Pentru cei care nu l-au revăzut de curând, recomand. E ciudat cum poate fi construit un serial să te țină cu sufletul la gură, dar fără vulgaritatea cu care ne-am obișnuit și pe care o luăm de bună (în serial nu e deloc nuditate și nu vei auzi nici măcar un fuck). Ne-am schimbat mult ca societate, la nivel mondial, în ultimii 20 de ani; nu spun că în bine sau în r
Citește mai departe
Prietenul Adrian Corobană, un om ce m-a susținut în activitatea mea publicistică în ultimii 10 ani, mi-a publicat un text scris acum aproape un an, pe site-ul pe care-l coordoneaza, geopolitics.roTextul de față este scris prin septembrie 2015. Deși poate fi considerat de actualitate, câteva lucruri s-au schimbat, dar singurul lucru constant este nesiguranța care se împrăștie pe zi ce trece în toată lumea. Europa e mai slabă ca niciodată, Federația Rusă mai puternică decât a fost în ultimii 25 de ani după implozia URSS) și lumea mu
Citește mai departe
Învățând, evident. Și nu e ca în alte părți, să mai discuți cu profesorul, poate că ai uitat etc. Nu știi nu promovezi. Și așa mi se pare normal. Mi-am luat carnetul mai târziu, la 27 de ani, mai mult din necesitate, mașina ne fiind una din pasiunile mele (cred că a contat și faptul că ai mei nu au condus). Fiecare om are felul său de a aprofunda elementele, de a învăța. Termenul ăsta de a învăța trebuie dezbătut cu altă ocazie. La școala de șoferi faci cursurile alea obligatorii de legislație, majoritatea instructorilor se și pricep să explice, dar volumul mare și complexitatea situaților face să nu fie de ajuns (părerea mea, care oricum am o opinie mai radicală puțin asupra capacității oa
Citește mai departe
Educația este și va fi moneda pe care o voi bate cu fiecare ocazie. Repet, e singura noastră șansă de a supraviețui ca specie. Nu prea mă uit la conferințele astea independente dar nu ma poti abține să nu remarc entuziasmul vorbitorului și nerăbdarea pe care o manifestă în a ne arăta ceea ce a conceput. Și uite cum ne conectează și mai mult, cum posibilitățile sunt aproape infinite; dar spune el toate astea. Nu e așa că părem caraghioși de multe ori cănd realizăm cu ce ne ocupăm timpul? Mie-mi vine să-mi trag singur palme când văd așa ceva, unde merg unii cu tehnol
Citește mai departe
Se pot spune multe despre el. Controversat cu siguranță e, iar freza, nici nu vreau să mă gândesc la câte adjective pot gasi. Dar prost sau că nu știe pe ce lume se află... aici suntem induși în eroare. L-am studiat un pic de-a lungul anilor și am scris și câteva cuvinte, mai ales despre emisiunea lui, The Apprentice.Donald Trump
Citește mai departe
Mi se pare corespunzător ca zilele astea să vorbim un pic de isteria cauzată de acest joc. Pokemon a apărut ca și desen animat cam în perioada în care am încetat să mă mai uit la desene animate. Deși părea interesant, și anumite anime-uri îmi plac, nu se încadra în standarde. Și totuși iată că dupa aproape 20 de ani, controlat de o companie ce nu a mai avut succes în ultimii zeci de ani, brandul a reușit să se adapteze vremurilor și să creeze o adevărată isterie. Acum universurile virtuale nu mai au un final, vor fi veșnice. Zilele astea a devenit disponibil și în România și am prieteni de ambele tabere, adică cei care îl joacă și cei care îl critică. Cert e că toata lumea vorbește. Nu știu dacă am să-l
Citește mai departe
Un film cu bătaie, așa cum ne plăcea când eram mici. Si un film care-ți pune un pic mintea la contributțe, așa cum ne place acum. Cu un an inainte a mai ieșit un film, The Fighter, pe care l-am văzut si chiar am si inceract sa-i fac o prezentare. Cum nu am mai apucat să o public, o să profit acum și o să-i aloc cateva cuvinte, deoarece îi are ca protagoniști pe Mark Wahlberg și Christian Bale, doi frați boxeori, unul dintre ei fost campion ajuns mare junky, iar cel mic incercând să-i calce pe urme. Totul este filmat pentru o televiziune în cadrul unui documentar despre cum fostele glorii ajung dependente de droguri. Un fi
Citește mai departe
Coincide și cu ziua mea de naștere, așa că se cuvine să transmit tradiționala pastorală. Ok, nu chiar atât de tradițională, dar pot începe de acum. Am aruncat sumar o privire spre postările din trecut și binențeles că mi-e asa greu să înțeleg cum s-au dus așa repede cei 7 ani, având impresia că scriu pe blog de o lună sau două (blogul mi l-am făcut cadou în 2009). Sesizez cât de mult m-am schimbat, dar recamrc și cât de mult nu. Cu toate că intreprindeam alte activități mai intens atunci, pe care acum le-am dat mai la o parte (muzica) și eram un pic mai activ, în mare sunt cam ac
Citește mai departe