Vesela Ciupercutza

Articole postate de Vesela Ciupercutza

  • Preocupari si poate pasiuni noi... 310

    Am vandut-o pe Bucli. Prima mea bicicleta din viata de adult. O mandra mica, pliabila si grea ca un pacat pe care am luat-o in martie din banii primiti pe bicicleta de interior pe care o primisem cadou in preajma Craciunului pentru ziua mea plus niste adaugari din economii. Mi-a fost prietena buna in renuntarea la vreo 8 kg, ne-am invatat una pe alta sa ne concentram la drum si sa ne deconcentram la efort. Am mers prin parcuri si imprejurimi, de cateva ori la lucru, ne-am facut una alteia pene si ne-am carat pe scari (mai ales eu pe ea). In week-end ne-am suparat si mi-am julit degetele incercand sa-i umflu rotile care erau perfect normale, de vina fiind doar pompa stricata pe care ne-a luat-o el din targ. Prima decizie majora din viata de femeie care se descurca singura a fost sa pun anuntul pe acelasi site de unde am luat-o si sa o marit in nici 24 de ore cu costul total de folosinta a doua ore de inchiriere. Mi-a fost grea despartirea, insa asta e primul pas

    Citește mai departe

  • Bilanță... 305

    33. Rotund si frumos. Magic, zice-s-ar. Anul trecut, pe langa urarile si cadourile de rigoare, am avut parte de cea mai frumoasa si neasteptata surpriza. Sunt norocoasa sa fiu contemporana si semiconcitadina cu trupa care-mi unge toate corzile; probabil de-acum toti cunoscutii ma stiu lesinata si negresit prezenta la concertele formatiei vocal-instrumentale uRMa. O prietena mi-a copt-o in stil mare si a aranjat ca vocea trupei sa ma sune si sa-mi cante la multi ani. Nu-mi amintesc ce i-am spus omului la telefon, stiu ca ma inecam de emotie inaintea fiecarui cuvant si ar fi avut toate motivele sa ma creada usor retarda. Anul asta, aniversarea m-a prins in cea mai neagra perioada a vietii de jumatate de cuplu. Sunt cu garda jos si cu asteptarile inecate in ceai de musetel. Cum oi trece de cumpana asta e marea provocare a treistreiului meu. Anum asta imi doresc o busola, una desteapta si maaare, mare cat sa-l vad cu ochii mijiti

    Citește mai departe

  • Despre dragoste... 297

    Indragosteala e mereu frumoasa si absolut intotdeauna protagonistii sunt luminosi si buni unul cu celalalt. E regula confirmata si rasverificata, iar unele indragosteli se transforma in dragoste si juraminte cu mana pe inima si gura pe organe excitabile. Am cunoscut, in peregrinarile ciupercoase, tot soiul de oameni. Iar, dintre ei, recent am dat peste imaginea internauta a unuia despre care imi amintesc ca era cel putin dubios. Un pierde vara si imprastietor de suflet propriu, un narcoman care-si vanduse canapeaua si se pisase pe tablouri, care-si hranea motanul cu mancare de 10 ori mai scumpa decat pe sine, un barman pasionat si introspect terifiat de gandurile-si. Dupa 6/7 ani, regasit in virtualia, are poza de profil cu bebelanul ajuns la cativa anisori si tot profilu-i musteste de sucuri naturale si imbratisari de familie. Mai stiu mandre cochete si vadit neindemanatice-ntr-ale gospodariei care,  dupa ce si-au cunoscut dragostea, isi asorteaza manichiur

    Citește mai departe

  • Tata... 297

    Zilele astea mi-am amintit des de tata. Mi-l amintesc in putinele momente ale lui bune. Asa le spuneam cu mama cand vorbeam despre el dupa ce a murit. Mi-au ramas doar cateva amintiri cu el dupa 14 ani de cand nu mai e. Stiu ca atunci cand a aflat ca am intrat la liceu - a doua din clasa - a imbatat tot cartierul de bucurie. Nu-mi mai amintesc daca m-a imbratisat macar (probabil ca mi-a umplut buzunarele ca de obicei cu bani, dar nu simt atingerea lui de mandrie si nu cred s-o fi simtit vreodata). Si-mi mai aduc aminte cand, stiindu-ma preocupata de cumparat haine ca orice adolescenta, mi-a dat, intr-o sambata, mai bine de dublul cat ii cerusem si m-a rugat sa-i iau si lui un sacou. Ma vad si-acum in fata lui frematand de incantare cand i-am inmanat punga in care se afla haina gri cu negru care-i cadea perfect pe umeri. Probabil ca e o amintire compusa de subconstient, dar mi s-a parut ca peste tot pe unde a mers imbracat cu sacoul, pe care a apucat sa-l poarte de c

    Citește mai departe

  • Conexiuni... 338

    I-am spus ca poate sa doarma pe perna mea, n-ar fi prima data cand as ceda-o uneia dintre codane. Ea a ales. ...

    Citește mai departe

  • Omida... 304

    Sunt in razboi. In razboi cu mine. Cu mine,  cea indaratnica.Dupa cea mai crunta depresie pe care am  simtit-o pana in elasticul sosetelor, cand primeam 3-4 telefoane pe zi de la mama si cateva ingeri de prietene ca sa ma verifice daca nu mi-am despicat venele, am reusit sa depasesc momentul cu valeriana si am ajuns intr-o rascruce. Una dureroasa si nedumerita, dar care macar ma lasa sa simt. Pentru prima data ma vad din afara. Ma simt spectator si actor al propriei existente. M-am descusut de toate acoperamintele si retusurile artificiale intr-atat incat, daca n-as fi obligata de codul vestimentar de la lucru, as umbla in chiloti toata ziua fara nicio remuscare. M-am descoperit mai buna decat credeam ca sunt, mai atenta la vecinatati, mai vigilenta in analiza si, mai presus de toate, mai permisiva. E confortabil sa asist cu doar jumatate de ochi la desfasurarea de forte din juru-mi fara sa ma incarc cu fiecare emotie. Da. Asta sunt: emotionless. Si 6 kgless.

    Citește mai departe

  • Insemnare... 300

    Azi imi propusesem sa stau departe de orice cale de comunicare cu tine. Am reusit pentru exact 3minute si 42 de secunde. Luni in care sageti de foc m-au strapuns. Te-am cautat, ti-am scris in gand scrisori interminabile despre toate durerile si regretele care-mi par fara scapare. Le-am redactat cu caligrafie impecabila, le-am semnat elegant si le-am impaturit cu grija sa poata fi prinse cu snur de piciorul porumbelului pe care mi l-am imaginat alb si bland. Si le-am ascuns in teancul de nespuse pana voi reusi sa-ti vorbesc limba. Azi nu mai pot sa te stiu.

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile