iubirea și-a mutat cercurile vântul suflă în alt sens poarta spre suflet s-a închis poate i-am tatuat prea adânc vorbe pe inimă nu știu ce s-a întâmplat dar și-a băgat mâinile în buzunare și a plecat ca un invalid am privit cum s-a năruit o iubire adevărată invalid invalid am lăsat-o în urmă am privit printre gene acum știu irizat așa am refăcut calea spre inima ei © Daniel Petrică 10.12.2021
Citește mai departe
adie vântul la apus sărută cer și nori obrazul cerului fard roșu suliman întins în iarbă mușc cu dinții mugurii îmbobociți pe un lăstar gândesc aiurea, nu am ce face și cer și crengi și muguri. propoziții © Daniel Petrică 15 Septembrie 2022
Citește mai departe
Te voi aștepta să vii,să alergăm prin ploaie.Să ignorăm diluvii.Chiar dacă, curg șuvoaie Nu mai contează nimic,doar tu. Ești fericirea.Bună, ca grâul din spic.Vreau sa-ți văd strălucirea Ochii tai două migdale,cu bujori în obrăjori.Cu tălpile goale,pe un covor de flori. Daniel PetricăMontana 27 Aug. 2021.
Citește mai departe
multe alei de-a lungul și de-a latulniște băncuțe maronii pe marginiprin copacii ruginiți sclipesc luminieste atâta de mirific totulsunt roșii-galbene frunze pe ramuriiar linii frânte negre taie cerulpe margini crizanteme roz fac șirulși tuberoze cu parfumul brâuripare edenul aș vrea să ne plimbămsunt vagabondul care-ți face curteși habar n-am nici ce o să discutămsigur peste un timp îmi va fi setedacă dai o bere dau un suc, serbămApoi te voi privi fără cuvinte.© Daniel PetricăMontana 7.11.2019
Citește mai departe
Niște nori pufoși se dansează pe cero limbă de soare linge asfaltulîncet, norii își urmează destinulorizontul pare c-a băut bitereste havai printre frunze albastrulfierbe și raiul în ultimul ungherîn umbre de fosfor luminile piereste purpuriu de fierbinte cerultălpile pantofilor mi se topescpielea îmi arde, lumina zglobieluminile ochilor se contopescaura udă, atâta vipiefruntea în riduri, picuri mă năpădescȘi nu contează nimic, e o ie.© Daniel PetricăMontana 22 Iul. 2019
Citește mai departe
după cum am spus, eu sunt infamîn jurul meu numai ruinăasta este, altceva nu amîn buzunarul de la hainăpraful adunat peste șiretcămașa șifonată încăcâteva idei mai la concretcă am ceva la șapcă încăprobabil am să calc cămașapraful am să-l șterg de pe șiretDar mi-a făcut pată cireașa.Discret șiretul cu un zâmbet:- infam calic, am să rămân pe veci.© Daniel PetricăMontana 28 Iunie 2019
Citește mai departe
încerci să îmi arăți colateraltu cea mai frumoasă dintre toatepare c-ai început un ritualnu știu nici cum să-i zic, că îmi placeflorile albastre din fereastrăși iarba verde crud de acasăextinsă într-un covor de zgurătu îngrijită, șic, grațioasăașa că să nu zici despre, nimicaș vrea să știu mai multe, câți ani aidacă din întâmplare ai amicsau dacă folosești un evantai© Daniel PetricăMontana 7 Iul. 2019
Citește mai departe
dacă tot arunci ocheadeSau zici ceva despre uite!Nu mai face mascaradespune vorbe iscusitesă nu fii tu prea subtilăcă eu nu, nu prea înțelegeste vorbă inutilănu am niciun chef să rumegpoți să-mi scrii mesajul mâinedespre ce vrei tu, măi fatănu contează ce conțineOrice vorbă e privată.© Daniel PetricăMontana 6 Iul. 2019
Citește mai departe
de parcă mi-a luat dumnezeu coastași a uitat să pună carnea la locîmi este lipsă femeia aceastasufletul însuși icnește univocși vreau să îi aud vocea, lihnităniște buze ce par sorbind din cafeasă aud sunete care incităși aspectul, ipostaza și stareadeocamdată atât© Daniel PetricăMontana 21 iunie 2019
Citește mai departe
femeie, tu nu știi să iubeștinici nu ai vrea să fii femeietu ohabă, te împotriveștiemfatică aprinzi scânteiemai încolo roșu printre frunzenu, nu e mărul, ăla interzisrond așa, cuminte printre rozeși răzorul mic întredeschise ultima încercare, astăzihai, întinde mâna, printre geneîn tăcere ochii sunt flămânziRațiunea se pierde în pene.© Daniel PetricăMontana 11 Mar. 2019
Citește mai departe
este carambol la mine în sufletmi s-a pilit firea, cu un val letaldivină ești tu, sunt așa, incompletpieptul îmi pulsează fior animalte doresc și te caut inconștientte vreau și te adulmec instinctualfascinat cu un procentaj indecentde dâre de spermanțet, spiritualhai, luna mea rece nu mă ocoliprivește o clipă, șoptește cevaSpune sincer lună, au mai fost vandali ?Spune drept acuma au mai fost cândva ?© Daniel PetricăMontana 7 Mai 2019
Citește mai departe
bineînțeles, un farmec apartemă încântă să te știu pe aproapedar spune și tu o vorbă cumintemugurul serii răsare, agape© Daniel PetricăMontana 02 Mai 2019...
Citește mai departe
Șoapte calde Martiemulte zile au trecutunde ești tu femeieprimăvară, un strănutsă spui dacă am greșitce mai știi tu despre noivăd că ziua s-a măritvărgat toarce un pisoinici nu este prea târziuși nici nu-i prea devremeun martie să transcriuSă inventez poeme.© Daniel Petrică
Citește mai departe
Era o arșiță și o setepoteci acoperite cu mistercer cu stele ce sclipeau în noaptesecate apele și în iezernu mai plouase, cam de vreo trei lunidoar soarele pe cer ardea nebuniar norii erau doar promisiuniacum mi-e dificil să tot transpunși a început să bată vântulși norii s-au tot adunat pe cerși acum pot să constat doar faptulCă ploaia e un fel de mesager.© Daniel PetricăMontana 3 Dec. 2018
Citește mai departe