Întotdeauna scriitorul se jenează să ceară bani pe cărţile scrise de el. De unde altădată exista un Mecena care susţinea material apariţia cărţilor, răsplătind şi munca autorilor, în momentul de faţă scriitorul îşi plăteşte din buzunarul propriu editarea şi tipărirea cărţilor sale şi devine el Mecena, sponsorizând nu doar apariţia cărţilor, ci şi expedierea lor către cititori. Ar
Citește mai departetărâm neumblat astral, nepătat veștmânt nepurtat și nepigmentat pygmalion vrăjit ivo...
Citește mai departe9. Pe şantierul Casei Poporului Ce s-a întâmplat cu cei 50.000 de oameni strămutaţi din Uranus? Unii au murit la scurt timp, alţii n-au mai fost buni de nimic, cei mai mulţi se chinuiau să se adapteze. Ca să exemplific, o să vă povestesc cazul familiei mele. După cum ştiţi, Catinca Popescu, bunica mea, a murit în momentul în care i s-a comunicat că am primit ordinul de demolare. Avea doar 77 de ani, iar până a plana deasupra noastră pericolul iminent al demolării, era un om sănătos, activ, întreg la minte. Şi ce minte nemaipomenită avea bunica! Cât de multe lucruri ştia şi cât de bine le spunea! Am iubit-o foarte mult. Mama, Ruxandra Mureşan, a rămas fără loc de muncă atunci când i-a fost demo
Citește mai departeDimineata rece de martie. 13. Deschid fereastra pentru alimentarea Universului cu cicolătoasele arome care explodează din crema dornică de unt, nuci coapte pana la înflorire, vanilia polenizata de albinele mexicane, ajunsă la maturitate după nouă luni, uscată ziua, umezită noaptea, ca să te ațățe șă-ți lingi degetele si nelipsită monedă de schimb a piraților, romul. […]
Citește mai departeAm răspuns cu entuziasm invitației primite de la Robert Bălan, inițiatorul proiectului, și mi-am povestit aventura de a fi tată în această splendidă carte, apărută la editura Trei. Douăsprezece proze și o piesă de teatru vă spun experiențele de viață ale autorilor, cu sinceritate, umor și duioșie. Nu numai pentru că mă laud și eu cu copiii mei, vă recomand călduros cartea, veți petrece clipe minunate în compania ei.
Citește mai departe– Bună dimineața, frumoaso! Te-ai trezit înaintea mea. Iar. Nu știu cum reușești să evadezi din brațele mele. Aici te găsesc de fiecare dată.– Bună dimineața, dragule! Găsesc că acest loc reușește să mă conecteze cu tine, sunt mereu în mintea ta, știu ce gândești, ce simți, ce dorești, hoțule de inimi.– Am furat o […]
Citește mai departePe terasa casei, în fiecare dimineață, savura Șampania ceaiului, băutura care îi amintea de cele mai frumoase momente ale unui început de drum alături de cel care avea să-i devină soț, mai curând decât și-ar fi imaginat . Închidea ochii pentru a-și aminti permanent de momentul în care îl cunoscuse pe el, omul iubit, omul […]
Citește mai departeO cuprinse cu amândouă mâinile și începu să-i deseneze cercuri pe antebraț și pe sânii care împietreau la fiecare atingere a degetelor sale. Întregul ei trup răspândea mirosul pământului reavăn, proaspăt săpat, pe care-l frământa și modela dimineața în mâini pentru a se asigura că toate nuanțele de verde îl vor broda. Îi săruta umerii […]
Citește mai departeAm învățat să rîd de mic copil, rîdeam cu bucurie atunci cînd îmi vedeam părinții, iar mai tîrziu, cînd începusem să înțeleg cîte ceva din lumea înconjurătoare, nu-mi aduc aminte de vreo zi din acea perioadă a vieții mele în care să nu fi rîs. Printre cei care mi-au adus bucuria rîsului din toată inima, atunci cînd uiți de orice supărare, sînt Stan Laurel și Oliver Hardy sau Stan și Bran cum i-a botezat cineva în limba română și cum le-a și rămas numele pînă astăzi. Mă uitam cu tata la tel
Citește mai departe