Jurnalism

  • Comoara Piratilor: Capitolul 1 - MISTERUL STATUILOR 422

    ...

    Citește mai departe

  • PRACTIC IDEI 10/2015... 334

          Incursiunea mea în istoricul oraş vrâncean, Mărăşeşti a avut ca finalitate un nou articol purtând, din nou, semnătura mea (Robert Codescu), articol pe care vi-l prezint şi dumneavoastră în această scurtă postare de pe blogul meu !!!                                                Şi fiindcă multă lume echivalează Mărăşeşti cu Mausoleul Eroilor Neamului, am decis să fac o radiografie a oraşului, pe care redacţia PRACTIC IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ŞI APARTAMENT,  a publicat-o pe nu mai puţin de 4 pagini (68, 69, 70 şi 71) "radiografie" care sper să vă facă să vă daţi seama mai mult de încărcătura istorică a fascinantului ora

    Citește mai departe

  • Peisaj de toamna... 413

         La ce ora a venit toamna? Este deja in padure si eu nici nu am observat-o. Pe unde a intrat? O fi trecut prin spatele meu si eu nu am simtit-o?     O vad trecand printre copaci ca un creator de moda care isi studiaza cu atentie manechinele pentru a hotari cromatica si stilul.     S-a hotarat. Stie exact ce are de facut. Imparte cu darnicie culori si lumini filtrate.     Se transforma apoi in dirijoarea suprema. Coristii stau in fata ei drepti si sobri. Cate unul mai obraznic este pedepsit: pierde dreptul de a purta costumul aramiu. E de ajuns doar un gest si toate frunzele ii cad. Spectacolul continua. Este liniste. Agitatia a incetat. Vulpile roscate s-au cuibarit in vizuina, caprioarele zvelte si cerbii mandri s-au retras.     Doar o ciocanitoare neatenta sta in varful unui copac. O fi uitat sa se uite la ceas. Toamna surade, insa ii face semn sa taca. Ciocanitul ei sparge linistea si motul ei alb nu se potriveste cu tema aleasa de toamna. Aduce prea mult a iarna

    Citește mai departe

  • Visul lui Gogosica... 422

           Catelul pleca scheunand. Stia ca baietii aceia sunt periculosi, dar tot incercase sa se imprieteneasca cu ei. In ziua aceea fusesera mai agresivi decat de obicei, iar unul il nimerise cu un bolovan in picior.       Stia ca era rupt. S-a refugiat in parc, sub o tufa si s-a ghemuit. In curand a adormit. A inceput sa viseze. In vis ii aparu o zana bruneta, cu parul lung si ochii verzi-argintii. Ii vorbi bland si il vindeca. Apoi ii promise o surpriza.        A doua zi, baiatul care il ranise veni si isi ceru scuze. Devenira cei mai buni prieteni. Baiatul avea ochi albastri si parul blond si de atunci avu un temperament bland, care il cuceri pe Gogosica. "Probabil ca asta era surpriza", isi zise el.       Intr-o zi, baiatul isi lua inima in dinti si decise sa il ia pe Gogosica la scoala. Asa ca ii puse lesa si plecara hotarati. Acolo, toti copiii il mangaiara pe Gogosica si decisera ca er

    Citește mai departe

  • PRACTIC IDEI NR. 7/2015... 355

         Fiindcă vara şi canicula s-au instalat fără să ne întrebe şi pe noi, m-am gândit (împreună cu Redacţia PRACTIC IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ŞI APARTAMENT că cel mai potrivit ar fi acum în "luna lui cuptor" să facem o incursiune în munţii şi pădurile răcoroase de la Sinaia. Mai exact aproape de Cota 1.400 la Schitul Sfânta Ana.      Aşa că la paginile 72 & 73 puteţi lectur

    Citește mai departe

  • Marea e prietena mea... 467

    by Brenda Stefanescu       La inceput am urat-o. Era uda si mare si cam galagioasa. Tipa ea, tipam si eu. Cateodata eu tipam mai tare ca ea. Doar ca ea ar fi vrut sa ne imprietenim. Eu eram mai reticenta, pentru ca aflasem ca o cheama Neagra. 'Aoleo, pai daca ma atinge, ma innegresc', ma gandeam.       Cu timpul insa ne-am imprietenit. Am ajuns chiar sa ne jucam impreuna. Am inceput sa o numesc in gluma Coana Mare.       Am vizitat-o in fiecare vara. Uneori ma intampina rece si agitata, alteori o gaseam in toane bune. Insa niciodata nu m-am plictiseam in preajma ei. Cateodata imi facea cadouri: imi daruia scoici si melci. Alteori imi fura cate o jucarie. Atunci am inteles cat de imprevizibila este. Insa tot o iubeam.       Cand am crescut m-am gandit sa o cutreier. Intr-o dimineata ne-am dat intalnire la Constanta. Mi-am dat seama ca are chef de joaca si i-am propus 'prinsea'. Mi-a facut cu ochiul spre sud si am inteles ca trebuie sa ma indrept

    Citește mai departe

  • Caut un nor... 513

    by Brenda Stefanescu       Cunoasteti vreun nor de incredere? Vreau demult sa iau un interviu unui nor, doar ca cei pe care i-am intalnit pana acum erau fie suparaciosi, fie pe fuga. Unul singur a vrut o data sa stea de vorba cu mine. Doar ca parea cam imatur.       L-am intalnit intr-o duminica ploioasa. M-am ascuns de picaturi sub un copac si am observat uimita ca sub crengile lui era uscat, iar deasupra cerul era perfect senin. De langa piciorul meu am auzit o voce suparata: "Ei! Fii atenta sa nu ma calci!". Uimita, m-am uitat in jos si am vazut un greiere mic. "Scuze, nu te observasem. Si tu te ascunzi de ploaie?" "Da, este singurul loc unde nu ploua." "Asta am observat si eu, dar nu inteleg de ce." "Deoarece un nor tanar nu a invatat inca sa ploua", spuse o voce deasupra noastra.       Era chiar copacul sub care ne adaposteam. "De unde stii ca e tanar?" l-am intrebat eu. "Il stiu de cand era mic, raspunse copacul. Fratii lui au invatat repede s

    Citește mai departe

  • Ultima zi din viata unei frunze... 488

    by Brenda Stefanescu       Era odata, intr-o padure un copac fermecat, al caror frunze spuneau vara povesti copiilor care vizitau locul. Spuneau si povesti la cerere, dar se intampla si sa inventeze, iar copiii ascultau fermecati. Unii, mai indrazneti, le cereau frunzelor aceeasi poveste din nou si din nou, pana se insera; sau le rugau pe frunze sa inventeze povesti noi, iar ele nu stateau pe ganduri. Dar exista o regula pentru frunze: cand florile incepeau sa se ofileasca si gazele sa se adaposteasca, frunzele trebuiau sa taca si sa se lase pictate de Toamna, pentru a nu-si risipi energia si a putea porni din nou motorul povestilor in primavara urmatoare.       Toamna era o artista deosebita, insa cam nepravazuta, ca toate artistele: nimeni nu stia cand soseste. Uneori venea brusc dupa o zi frumoasa de vara. Alteori, ii permitea verii cateva zile mai racoroase, pentru ca frunzele, florile si gazele sa se obisnuiasca cu ideea sosirii ei.       Intr-

    Citește mai departe

  • Cele 3 pahare... 467

    by Brenda Stefanescu              Erau trei si erau imbufnate. Unul era ciobit. Se revazusera dupa mult timp. Se minunau de cat de mult se schimbasera. Se stiau de cand erau doar niste fire de nisip.       Capatasera forma in acelasi atelier. Traisera impreuna emotia momentului in care au devenit incandescente si sticlarul a suflat prin tubul acela lung. Atunci si-au promis sa nu se desparta niciodata.       Dupa un timp au ajuns pe raftul unui magazin, de unde au fost cumparate de un domn care parea simpatic. Era destul de tanar si ordonat si le-a placut ca isi tinea casa curata.       Cu timpul, barbatului a inceput sa ii placa bautura, asa ca unul a devenit pahar de tuica, altul de rom si al treilea de bere. Nu prea stiau aromele acestea, asa ca la inceput le-a amuzat. Apoi, bautura a aparut tot mai mult in casa si barbatul a devenit dezordonat.       Intr-o zi, dupa ce au baut impreuna, un prieten s-a gandit sa faca o gl

    Citește mai departe

  • Practic Numărul 3/2015... 444

          La distanţă de 5 luni de la incursiunea mea, în superba staţiune Vatra Dornei, în revista "PRACTIC IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ŞI APARTAMENT" a apărut pe 3 (TREI) pagini (66, 67 şi 68) un nou articol de-al meu.       Şi fiindcă acesta este cel de-al 34-lea articol publicat de mine în revista PRACTIC IDEI PENTRU CASĂ, GRĂDINĂ ŞI APARTAMENT mă văd nevoit să menţionez din nou că nu sunt angajat al revistei sau la Editura Burda ci pur şi simplu un pasionat de scris care le trimite periodic şi regulat articole celor de la redacţia revistei.

    Citește mai departe
© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile