• Scară la cer... (20)... 208

    Sfântul NicolaeSăptămâna trecută am simțit cum un câmp energetic negativ se abate asupra activității noastre. Aici ca o paranteză aș vrea să spun că din momentul în care am început să scriu ”Scara la cer” eu, personal, m-am schimbat mult… am început să simt mai puternic vibrațiile… pozitive sau negative, de la oameni sau fapte. Întotdeauna am simțit când intram într-o încăpere dacă acolo este câmpul curat sau nu… Explicațiile pe înțelesul meu le-am primit acum… după mai bine de 20 de ani… Revenind la faptul că ni se puneau piedici în activitate vreau să povestesc că pentru prima data în viață nu am intrat în panică, dar am început

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (19)... 256

    Trei, număr divin? Trei... să fie aceata un număr divin ?... Primul exemplu care îmi vine în minte este legat de cele trei degete cu care ne facem cruce... Ne rugăm la trei – ”Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”... Exemplele ar putea continua...Ce vreau să spun astăzi este că Dumnezeu a hotărât ca tatălui nostru Filip să i se nască trei suflete divine – Gabriel, Laurențiu și eu... A trebuit să plece tata dintre noi, ca să putem să ne descoperim unul pe altul... să descoperim acest triunghi dat de Creator. Și am rămas pe gânduri mai ales că, nu întâmplător, trei persoane apropiate mi-au spus o constatare înțeleaptă: ”este foarte rar cazul în car

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (18)... 195

    Oameni îngeri   Vi s-a întâmplat oare să vă ajute cineva pe stradă, într-un magazin, la un ghișeu...oricând și oriunde...fără să cereți ajutorul? Da, mi s-a întâmplat, cred că acesta este răspunsul fiecăruia dintre noi. Așa am ajuns la concluzia că există aici, pe Pământ, cu noi și printre noi, oameni îngeri. Nimic nu este întâmplător. Totul este calculat. Când ne naștem, cu cine ne întâlnim, de cine ne despărțim, cum alegem alt serviciu sau cum și când ne duc pașii în altă țară, alt oraș... alți oameni, necunoscuți, dar pentru care avem senzația că îi cunoaștem de ani și ani. Întotdeauna am avut sentimentul că noi oamenii suntem așezați pe

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (17)... 198

    Costumul ”cafeniu” Un bărbat înalt, de peste 60 de ani, într-un costum ”cafeniu”, adică un maro deschis. Modelul clasic, vechi, nu îl vedem la prea mulți oameni azi. Trecea pe la noi prin casă, în drumul lui… După ceva timp aflu că a murit vecinul din casa alăturată, anul trecut, în luna octombrie. Natalia, care lucrează cu noi și căreia îi povestisem despre costumul ”cafeniu”, vine într-o zi, alergând într-un suflet, să îmi spună: ”Știți, doamna Ligia, pe gardul vecinei stă așezat un costum cafeniu, veniți să îl vedeți…” A doua zi, mergând pe drum dau față în față cu vecina mea, u

    Citește mai departe
  • ZAHARUL: ENERGIE SAU DROG?, partea I... 197

    ...

    Citește mai departe
  • Sa da sau sa nu... 196

    ...

    Citește mai departe
  • Află ce e NOU și alege ce e important pentru dezvoltarea Ta! 335

    Fluxurile de articole sunt organizate pe domenii de interes, iar coloanele funcționează pe sistemul blogroll. Setând site-ul ca pagină de pornire poți observa rapid tot ce apăre NOU. Distribuie link-ul și prietenilor tăi pentru a beneficia și ei de acest avantaj. Dacă portalul îți este util, îi poți dărui un Like și te vei înscrie astfel în comunitatea acestuia pe Facebook - unde te vei bucura alături de noi de materiale video educative și/sau amuzante.

    Citește mai departe
  • Access Bars schimbă viețile copiilor cu dificultăți de învățare 288

    Articol tradus de pe blogul oficial Access Consciousness – găsiți aici varianta originală: AICI Există o speranță nouă pentru copiii care se confruntă cu dificultăți școlare pe insula spaniola Mallorca, datorită eforturilor Dr. David Biddle, chiropractician și Facilitator Access Bars. Biddle a devenit conștient de problema enormă legată de eșecul școlar ce a cuprins sistemul școlar spaniol

    Citește mai departe
  • Ce inseamna sa fii Tu?... 256

    ...

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (16)... 211

    Mama sursa... acasă!   Am să fac referire, azi, la visul dintr-una din nopțile trecute. Tata, Filip ... acolo, de fapt, dincolo. Au trecut mai mult de 50 de zile de când aplecat dintre noi. Îl linișteam mereu spunându-i ce este moartea, spunându-i așa: ”Tată, se deschide o ușă și se închide alta. Treci dintr-o încăpere în alta, singura diferență este că nu mai poți se te întorci... în camera de unde ai plecat, unde s-a închis ușa...”. Vorbim de locul unde se află și îi spun: ”O să vin și eu mai târziu unde ești tu acum...la mama sursă, acasă. I-am repetat de trei ori, ”o să vin cândva acasă, acasă, acasă...” Îmi

    Citește mai departe