Căldură mare, mon cher. Ai zice că se topește carnea de pe tine și alunecă printre sertare dacă nu bei un pahar cu apă... Un pahar am zis? În dimineața asta este atât de cald încât aș putea jura că biroul are unul dintre cazanele iadului dedesubt. Ce-i drept, când lucrezi în publicitate nici nu ar fi exclus...

Mă despart niște pereți de sticlă transparentă de restul din firmă. Câteodată așa de mult mi-aș dori să îi sparg pe toți numai să am mai mult aer. Nu e nici ora 9 și deja simt cum mă topesc. La 10, unul dintre cei mai importanți clienți ai noștri vine în inspecție cum ar zice Andrei. Și pe bună dreptate, vine omul să își inspecteze vizualul pentru compania pe care o conduce: La Fântâna!

Se rebranduiesc prietenii noștri, de la care avem apă la birou de mai bine de 3 ani. Înainte aveam o altă companie care ne furniza apă dar, exact când îți era lumea mai dragă te trezeai că mori de sete, căci nu își respectau termenele. Oamenii mei cădeau ca muștele ziua în amiaza mare, mai ales pe timpul verii. Deh, creativitatea trebuie hidratată din plin și atunci i-am schimbat. Nu am regretat nicio clipă.

Andrei (Accountul nostru pe care, recunosc, l-am furat de la o firmă prestigioasă doar pentru că mi-a plăcut ce strategii de branding inventează) mai are puțin și explodează. De câte ori vine La Fântâna în vizită zici că merge pe sârmă. Cu o seară înainte se închide în birou, se îngroapă în foi, face calcule, grafice, desene și bea o tonă de cafea. Are o pasiune pentru această băutură și, mereu, când se întoarce din tot felul de excursii își suprinde colegii cu cafele adunate de prin toate zările lumii. Acum e fidel unui sortiment aromat cu gust de rom, adus cu mari eforturi de prin Ecuador!

Într-o oră, clientul nostru va dori să își analizeze vizualul propus de noi iar în dimineața asta parcă toate merg pe dos. Aerul condiționat a cedat nervos. 9.15 și deja termometrul arată 32 de grade. Încă puțin și poți pune o cafea la nisip să se fiarbă. Dincolo de geam, Andrei deja scoate flăcări. A băut deja 5 litri de apă (oare ar trebui să-l rog pe client să trimită și vreo 50 de fântâni dacă tot vine??) și nu își mai găsește cuvintele. Știe foarte bine ce are de spus, e gata cu toate însă când îl vede pe clientul acesta parcă că stă pe ace.

E drept, clientul este unul dintre cei mai pretențioși cu care am lucrat. Doar îmbuteliază o apă de calitate, vie, proaspătă și savuroasă, una dintre resursele fără de care această planetă nu ar putea supraviețui. Așa că are tot dreptul să fie pretențios, după părerea mea.

- Isa, ți-ai definitivat speech-ul? Ai pus pe toată lumea pe sârmă să aranjeze sala de conferințe? Cum, tot în blugi ești? Măcar ai cămașă de schimb la birou? Are cine să-ți aducă de acasă?

- Te rog eu, stai potolit că îți sare tensiunea la tavan iarăși. Mai ales după câtă cafea ai băut. Tu și amestecurile tale ciudate. Hai. Gata! Trage aer în piept, ia fântâna aia în brațe, dă-o pe gât pe toată dacă e nevoie și lasă-mă să mă pregătesc.

Mă uit la Andrei peste ochelari. Deși lucrăm împreună de o veșnicie parcă, în situații tensionate încă nu a înțeles că el lucrează pentru mine și nu invers. Și da, am cămașă de schimb la birou. Ca întotdeauna, de altfel. Iar el știe asta, nu pricep de ce mă mai întreabă.

Apă și cafea, apă și cafea, apă și cafea, îmi repet în gând. Andrei va exploda dacă ajunge clientul și nu sunt deja puse în sala de conferințe. Îmi spusese că are el un mic truc cu care îmi va lua mie ochii, doar că încă nu înțeleg de ce vrea să îl surprindă și pe client cu el. Am emoții. Căldura asta mă face să nu mai judec limpede. Și pe Andrei îl face insuportabil deja.

9.30. clientul ajunge mai devreme, bineînțeles. Noroc că m-a lăsat Andrei să schimb blugii cu ținuta business și cămasa asta care atâta se lipește de mi ne de parcă e un Anaconda care vrea să mă sufoce. Sala de conferințe e pregătită, clipboarduri, prezentările printate, panouri, roll up-uri, afișe, pahare, evident, apa La Fântâna. Fetele de la marketing și-au făcut treaba bine.

- Mă bucur să vă revăd, domnule Marian! Și pe dumneavoastră, domnule Amza! Felicitări amândurora pentru tranzacția realizată, este un pas important în istoria La Fântâna și suntem bucuroși că ați ales agenția noastră pentru realizarea viitorului vizual care, sperăm să fie pe placul dumneavoastră!

Simt cum Anaconda îmi sfâșie carnea. Încă puțin și îmi vor plezni toți nasturii. Andrei tace și bea pahar după pahar. De apă, evident. Acum știu ce lipsea: cafeaua! Dacă scap de aici sigur concediez pe cineva!

- Isa, propun să începem, nu avem foarte mult timp la dispoziție și la voi aici e mai cald ca oricând!

- Noroc cu La Fântâna, ce-i drept tocmai astăzi nu ne funcționează aerul condiționat! Doriți un pahar cu apă, întreb? Stângăcii de copil emoționat, mă gândesc. Oare câte contracte ar trebui să mai semnez până s-or duce emoțiile astea? Anaconda deja se încolăcește spre gâtul meu, ostentativ. Urăsc cămășile în zilele de vară!

Andrei începe prezentarea. Cei doi manageri se uită la ceas după cinci minute. Inima mi-o ia la goană, simt tâmplele cum îmi zvâcnesc. Mă mir și acum de felul în care a construit Andrei strategia de rebranding pentru acest client. Vizualul este unul pe măsură. Ca de obicei mi-a depășit așteptările. Numai de nu s-ar mai fâțâi atât...

De ce n-or fi adus fetele și cafeaua că doar toată ziua le vezi stând pe terasă de parcă zici că ies ca fetele la o cafea la birou, nu în oraș? Deja e prea mult. Ora 9.50, termometrul din sala de conferințe e sărit demult de 35 de grade, cei doi clienți beau continuu din propria apă pe care o îmbuteliază. Clar ar fi trebuit să le mai solicit câteva fântâni!

Deodată Andrei iese grăbit. Toată transpirația îngheață pe mine, cămașa slăbește strânsoarea Anacondei și încremenesc. A plecat. Pur si simplu a ieșit pe ușă și a dispărut. Încurcată, încerc să articulez câteva vorbe să îl scuz în fața clienților. Până la urmă sunt șefa lui.

Norocul lui că, în încercarea de a mă dezmetici, Andrei se întoarce repede înapoi cu două cești de cafea și un fel de mini frapieră. Mă întreb din ce țară a mai adus-o și pe asta.

- Domnilor, nici că ne puteam întâlni într-o zi mai bună! Soare, vară, cald....super cald. Constat că apa la birou este foartă utilă pe o astfel de vreme dar parcă nu este de ajuns. Ce-ați spune de-o cafea?

E nebun. Oamenii leșină aici și el le oferă cafele. Domnul Amza privește încurcat. Nu știu dacă vrea să-l ia pe Andrei la pumni sau să rezilieze contractul cu noi. Andrei nu se lasă:

- Vă recomand să încercați acest nou sortiment de cafea, din boabe atent selecționate. Dar nu oricum ci din aceste ceșcuțe pe care personal le-am adus din Brazilia. Haideți, îndrăzniți să gustați cafeaua! Însă, mai înainte, permite-ți-mi să vă sugerez să puneți în cafea un cub de gheață. Da, ați auzit bine! Un cub de gheață în cafea!

Clar e nebun. Cred că de la căldura asta insuportabilă.

Domnul Amza este primul care își face curaj, deși ridică din sprâncene. Domnul Marian tace în continuare, își pune un cub de gheață și ia o înghițitură din ceșcuțele braziliene. Jur că după întâlnirea asta vor fi primele făcute țăndări, alături de pereții de sticlă de la biroul meu.

- Andrei, Isa, ce surpriză plăcută! Aceasta este noul nostru sortiment, Kafune! Ce aromă incredibilă, ce senzație reconfortantă! Ingenioasă treaba cu cuburile de gheață, trebuie să recunosc. Vezi, Cristi, exclamă managerul ORESA, întorcându-se către partenerul său, vezi? Asta înseamnă rebranding, noi cum de nu ne-am gândit până acum la combinația aceasta? Este perfectă... apă și cafea la birou, într-o nouă viziune! Un cub de apă înghețată în cafea, Cristi! Genial, absolut genial! Isa, Andrei, dați-mi voie să vă felicit! Pe lângă vizualul pe care ni l-ați propus, strategia voastră de rebranding este spectaculoasă de-a dreptul! Nu apă și cafea, Cristi, gheață și cafea!!! Fabulos!

Simt că mă scurg de-a dreptul. Este ora 10.00, într-o zi infernală de vară, Andrei zâmbește satisfăcut și relaxat, clienții își strâng mâinile bucuroși, ne mulțumesc pentru încă o colaborare reușită și ne asigură că vor lucra și pe viitor cu agenția noastră, la proiectele La Fântâna.

Eu încă stau rezemată de spătarul scaunului și mă uit mirată la Andrei. Omul e genial. Cred că va trebui să-l promovez...

* Articol scris pentru Spring SuperBlog 2017!