arhitectura perfectă a somnului 2

 

feritină 501,4

după cinci săptămâni rupt de lume

nu mai știi cum să mergi pe stradă

totul te lovește în plex ca o minge supradimensionată

căldura asfaltului mirosul de om

claxoane scurte ca scheunatul câinilor dingo

te uiți cu gura căscată la trotinete electrice salcâmi japonezi arteziana cu jeturi sincron

ai crezut că fără tine evoluția o va lua razna

dar nu

toate te-au așteptat indecise

să le spui încotro s-o apuce

pe terase auzi cum se ciocnesc sticle

creierul apasă grăbit butonul de panică

repeți școlărește recăderea este de două feluri

umedă și uscată (înjuri autocorectul care în loc de recădere completează automat Recaș)

balanța decizională în abstinență e dată

de raportul costuri și beneficii

imaginar te târăști înapoi în siguranța

centrului de recuperare

te faci ghem nada...