Orice luptă e mai ușoară alături de prieteni. Știam asta teoretic, dar până acum nu am solicitat sprijin în depășirea obstacolelor pe care le-am întâlnit. Nu mi-am împărtășit nici succesele, dar nici durerile. Nici reclamă, nici solicitări de compasiune. Am luptat singură, am pierdut sau am învins și m-am bucurat de propriile-mi victorii, mai mari sau mai mici, tot în singurătate. De data asta, deși cu un orgoliu fără măsură credeam că pot orice, nu am reușit să mă alin singură. La început mi-a fost greu, mi-a fost rușine, mi-a fost chiar teamă să spun celorlați că trec printr-o perioadă dificilă. Am considerat că e nedemn să te plângi, că fiecare își duce grijile și durerile pe cont propriu, că o pasare nu zboară mai bine cu patru aripi, că oamenii nu sunt interesați decât accidental de nevoile celuilalt, că trec grăbiți mai departe, că prietenie adevăra...