Fight Club este capitolul nescris din “Mitul lui Sisif”. Este o carte despre lucrurile pe care nu le vrei dar totuți le faci pentru că așa trebuie.

Sigur, e la îndemână să spui că e ceva psihologic pe-acolo. Oricum, scriitura nu e ușoară, iar povestea foarte neclară. Faptul că s-a făcut un film a ajutat mult.

Dar dincolo de faptul că nu are un schelet narativ foarte sănătos (nu e de mirare că autorul a fost refuzat de atâtea edituri), este o poezie urbană în toată splendoarea. Este primul strigăt de ură și dezgust la adresa magazinelor Ikea și a consumerismului în general. Este ca vocea neprihănită a anarhismului sugrumată de pretențiile excesive ale romantismului.

E un roman frumos.

Și da, la sfârșit protagonistul moare, nu e cum ne zice Hollywood-ul. Îi scrie iubitei din Rai, pentru că nici un om care a cunoscut Depresia nu crede că se poate trăi cu ea.