Am scris cred undeva că Dostoievsky este un soi de Shakespeare al popoarelor slave. În „Umiliți și obidiți” începe cu tema din Romeo și Julieta.

Aparent, avem un tânăr de familie nobilă care se iubește iremediabil cu o tânără de familie modestă.

În timp, constatăm că totul se rezumă a fi un act ratat:

„Ce fericiți puteam fi împreună” – pentru că da, Alyosha este un copil răzgâiat, Natasha este exagerat de încăpățânată și miezul aparent al discordei deriva din relatia lor esuata.

Spun „aparent” pentru că de fapt Nellie este centrul poveștii, nu cearta dintre cele două familii. Ea este fiica nerecunoscută a printului Valkovsky, prin moartea căreia se va confirma mișelia acestuia.