nu este un roman. Este o poezie. E greșit să-l punem pe Ove să concureze cu vreun personaj al lui Dickens. Ove nu este un caracter al lui La Bruyere. Ove este poezia piulițelor, a cheilor fixe si a imbinarilor perfecte atunci cand repari ceva.

Ove nu e doar laitmotiv. Ove are cadență, ritmul lui e ca bătaia unei inimi, iar povestea este o electrocardiograma. Nu pot fi surprinse în nici un film detaliile aceste cărți: de exemplu mecanismele de acceptare a morții sunt surprinse în monologul interior al protagonistului care trece de la ”ea este aici” la ”ea a fost aici”.

Dincolo de ironia la adresa societății suedeze și a stilului de viața scandinav… Ove este o carte de suflet, mult prea optimista in pesimismul ei pentru a fi analizata la microscop.