Pe fluviile calme, cum lunecam la vale,N-am mai simțit că-s dusă de edecarii mei:Piei Roșii, țintuindu-i cu trupurile goaleDe stâlpii de pe maluri, trăseseră în ei. Purtând flamande grâne sau englezești bumbacuri,Pluteam fără să-mi pese ce echipaj aveam.Când edecarii-aceia au amuțit, pe veacuri,Am coborât pe Fluvii, oriîncotro voiam. Eu, ce fusesem iarna, mai surdă ca... Citește în continuare →