Ca a nopții poezie,Cu-ntunericul talar,Cînd se-mbină, se-mlădieC-un glas tainic, lin, amar,Tu cîntare întrupatăDe-al aplauzelor flor,Apărînd divinizată,Răpiși sufletu-mi în dor. Ca zefirii ce adieCînturi dulci ca un fior,Cînd prin flori de iasomieÎși sting sufletele lor,Astfel notele murinde,Blînde, palide, încet,Zbor sub mîna-ți tremurîndă,Ca dulci gînduri de poet. Sau ca lira sfărîmatăCe răsgeme-ngrozitorCînd o mînă înghețatăRumpe coardele-n fior,Astfel... Citește în continuare →