Articole postate de Dumitriu Alin

  • Azi e zi întâi de mai... 741

    Azi e zi întâi de mai, Azi e ziua de Armindeni: Eu te cat, drăguța mea, Eu te caut pretutindeni. Eu te cer de la izvor, De la codrul cel de brazi, De la vântul ce lovi Bălsămind al meu obraz. Întreb munții cei înalți, De la râuri eu te cer: De-au văzut cumva ascuns […]

    Citește mai departe
  • Saruta-ma... 591

      Saruta-mi ochii grei de-atata plans, Doar sarutarea ta ar fi in stare Sa stinga focul rau ce i-a cuprins, Sa-i umple de iubire si de soare. Saruta-mi ochii grei de-atata plans, Doar sarutarea ta ar fi in stare Sa stinga focul rau ce i-a cuprins, Sa-i umple de iubire si de soare. Saruta-mi gura, […]

    Citește mai departe
  • Uluitor de frumoasa era ea... 635

    Fusese ea frumoasa si înainte de a îmbatrîni dar acum adaosul de zile îi pria si cu cît îmbatrînea cu atît devenea mai frumoasa Fusese ea frumoasa si înainte de a îmbatrîni dar acum adaosul de zile îi pria si cu cît îmbatrînea cu atît devenea mai frumoasa pielea ei parea incandescenta blîndetea i se […]

    Citește mai departe
  • Aveai părul lung pînă la cer... 590

    Aveai părul lung pînă la cer Atîrnai de dînsul pe pămînt Mă gîndeam să-ți mîngîi trupul sfînt Sînii cu sfială să ți-i cer Aveai părul lung pînă la cer Atîrnai de dînsul pe pămînt Mă gîndeam să-ți mîngîi trupul sfînt Sînii cu sfială să ți-i cer Coapselor închise să mă-nchin Să le-ating uimit ce albe […]

    Citește mai departe
  • Lumina ambelor destine... 620

    Nu te-am intoxicat cu baliverne, Aşa simţeam şi te-am considerat Cea mai frumoasă, cu adevărat, Iubire-ntre iubirile eterne. Dar nu spera ca alţii să-ţi mai spună C-ai fost şi eşti o floare în prăpăd, Nici nu mai eşti, iar ei nici nu te văd, Vor zice c-a fost farsă ori minciună. Să nu aştepţi respect […]

    Citește mai departe
  • Un vechi covor tibetan... 623

    Sufletul tău, de-al meu îndrăgostit, covorul tibetan l-a împletit. Culorile iubite, rază lângă rază, aștri ce veșnic, cerul luminează. Pe scoarță alături odihnesc picioare, la mii și mii de noduri depărtare. Tu, fiu al lamei, pe un tron de mosc de când ne sărutăm? din ce vecii cromatice, obrajii se cunosc? [Else Lasker-Schüler]

    Citește mai departe
  • Unei ciocârlii... 606

    Duh de bucurie! Pasăre nu ești Inima-ți zglobie Cântece cerești Răspândește, simple și firești. Ca un nor aprins De-nălțimi flămând, Parcă te-ai desprins De pe-acest pământ Și îți cântă inima urcând. În amurg, când nori Strălucesc în soare Tu alergi și zbori, Fără întrupare, Duh al bucuriei ce-a-nceput să zboare. Purpuria seară Din zbor o […]

    Citește mai departe
  • Pean... 605

    Nu trebuie înţelese sentimentele, – ele trebuie să fie trăite. Nu trebuie înţeleşi porcii, – ei trebuie să fie mâncaţi. Nu trebuie înţelese florile, – ele trebuie să fie mirosite. Nu trebuie să fie înţeleasă pasărea, – lăsaţi-o pe ea singură; nu-i faceţi ramură din inima voastră, nu-i beţi cu respirarea voastră aerul, aerul de […]

    Citește mai departe
  • Cântecul meu de dragoste... 578

    Ca o tainică fântână îmi murmură sângele, mereu despre tine, mereu despre mine. Sub luna amețită dansează visările mele căutându-te, goale, -copii lunateci- trecând peste tufe de umbră. O, buzele tale sunt însorite Amețitorul parfum al buzelor tale… Și, în ramă de-argint, între florile albastre, surâzi tu, surâzi. Veșnic ca șerpii îți picură zâmbetul pe […]

    Citește mai departe
  • Caravana dorului... 567

    Caravana lungă a dorului nostru nu întâlneşte niciodată oaza cu umbre şi nimfe! ne mistuie dragostea. vulturii durerii necontenit ne sfârtecă inima şi ne-o devoră fiecare ştie de apele răcoroase şi de vânturi pretutindeni ar putea exista câmpiile Elzsee dar noi pribegim în doruri mereu pribegim! Undeva un om se aruncă pe fereastră să apuce […]

    Citește mai departe