Un jurnalist din anii ’50, după o vizită într-o fabrică de pâine nou construită, a scris un articol propagandistic bine împănat cu versuri și rime despre procesul tehnologic de obținere a pâinii. Îmi amintesc că am râs copios atunci când am citit următorul vers: „de sus de la frământare mergem jos la modelare„. Pe vremuri, construcția fabricilor de pâine era astfel făcută încât faza tehnologică de frământare se desfășura la un etaj al clădirii, iar aluatul era trimis pe un tobogan la etajul inferior pentru divizare și modelare. Fuziunea dintre erotismul subliminal al frazeologiei de specialitate și străduința de hiperbolizare a procesului tehnologic este, de multe ori, sursa umorului involuntar din poezia proletcultistă. De ce am citat acum acest vers, dragi prieteni? Pentru că tot despre o coborâre metafizică din framântare în modelare este vorba:

Lipsa de consistență științifică a studiului realizat de profesorii și cercetătorii de la Universitatea din București coroborat cu reticența autorităților (v. declarația Monicăi Neagu de la ANSVSA citată în partea I a acestui articol) la măsurile dorite de Primul Brutar al Țării (PBȚ) a determinat căutarea unor soluții suplimentare care să sporească presiunea asupra autorităților și eventual să stimuleze implicarea în discuție a publicului larg și a consumatorilor de pâine.

Așa apare în peisaj “studiul” unor cadre didactice de la Facultatea de Automatică și Calculatoare intitulat “Evaluarea prin modelare a factorilor de risc în răspândirea COVID-19 în industria de panificație”. Studiul ...