Mai in toate blocurile ceausiste exista cativa ţărani
rupti de la coada vacii si adusi la oras sa fie bagati in productie
sa fie facuti muncitori pe banda. A fost un fenomen national si
uite asa s-au umplut blocurile cu
muncitori la fabriciile din marginea Bucurestiului sau din imediata
apropiere a lui. Cand erau pe la 20-30-40 de ani, cand inca se usca
pamantul sub unghii mai erau cum erau...inca isi mai recunosteau
originile de tarani si erau „victime” ale regimului. Acum sunt
pensionari ai marii industrii bucurestene si se dau mari oraseni.
Ei sunt acei ţarani „ţărani” care isi lasa papucii la
usa si bicicleta pe hol, carora ii canta acordeonu’ la usa si
danseaza in fata blocului cand se insoara si boteaza, care fac
gratar pe balcon, unde si bat covoarele pline de pamant, prajesc
carne cu usa de intrare deschisa, ocupa banca din fata blocului
unde mananca seminte si se iau peste picior intre ei, repara
non-stop Dacia 1310 si o spala de doua ori pe zi in spatele
blocului cu apa trasa de la robinetul de la ghena, arunca gunoiu’
pe geamul de la bucatarie direct la ghena si nu isi bat nevasta in
zi de post din pura evlavie, insa o snopesc in restul zilelor. De-l
inviti la tine nu se descalta pe hol, intra ca in staulul vacii,
incaltat. De-l intrebi din politete daca vrea un pahar de apa te
intreaba: “da’ o tuica, n-ai?”. De-l intrebi de vorba iti
povesteste tot ce a vazut pe Realitatea, Romania TV, Antena 3 sau
B1TV, stie ce dezbate Maruta, Acces Direct sau Kanal-ul D, insa
Discovery si National Geographic nu ii plac ca-i adoarme. Nu inchid
Etno TV cu zilele si stiu totul despre vaccinuri, cipuri si ale
chestii “cipernetice” de la biserica unde au loc rezervat in fata
acolo unde se duc sa mai auda ce se mai intampla in cartier. “Dar
despre ce a fost predica preotului azi? Da’ de unde sa stiu eu ca
nici nu ne auzem intre noi de ce vorbea el, ca el are si microfon
si vorbeste mai tare ca noi”.
Unul d-asta e si nea Marin, născut
Mărin a lu’ Ghiţă de o ţine
pe Leana a lu’ Frăsinei, crescut tovarăşul Marin, actualmente nu
acceptă sa-i zici “nea”, ci doar “domnul” si poate
sa-i mai zici si “domnul administrator” Marin.
Prin anii ‘60-’70 a fost smuls direct din curu’ vacii si
bagat dinrect in productie ca tanara speranta a industriei grele
romanesti, i-a dat statu’ casa, masa si nevasta, o vajnica taranca
ca si el (si cand zic vajnica nu ma joc: femeie sanatoasa de la
munte de impingea Dacia cu tot cu sot, copii si juma’ din casa cand
nu pornea spre drumul spre mare) coana Mioara pe care a cunoscut-o
la sedintele obligatorii de “apararea a tarii”, adica cules de
cartofi. A lalait-o pe la fabrica vreo 30 de ani, timp in care si-a
inchis balconul cu fier beton de la hala mare, si-a facut scaune si
masa pentru balcon din ceea ce ar fi trebuit sa fie armatura de la
Circurile foamei si asa mai departe. El si altii ca el au stat 30
de ani in fabrica ca sa o goleasca picatura cu picatura si acum se
bate cu pumnii in piept cu anii lui de munca in care a construit
tara si noi tineretu’ o vindem acum la capitalisti (pe undeva are
dreptate, dar nu in ceea ce priveste ca el ar fi pus vreo caramida
simbolica in alta parte decat la constructia averii personale). A
iesit cu o pensie. Mica dupa el, prea mare dupa mine. Suge la
pensie si la tuica de la tara. E tot timpul imbalsamat si pus pe
harta cu o mina de intelectual neinteles. Mai ales ca aucum e
stapanul instalatiilor. Nimeni nu intra si nu iese din bloc, nimeni
nu misca in bloc fara sa stie el. Cel putin asa ii place sa creada
si sa se laude. Reminişcenţe ale unei
epoci pe care o regreta.
Acum sta sprijinit intr-un baston cu cap de leu, cu
palaria infipta pe cap, ochelarii lasati pe varful nasului ca un
contabil vexat si chestioneaza agresiv pe toti care ii
prinde:
-Ia vezi domnu Ionescu ca masina ta sta pe
un loc jumate de parcare (locurile de parcare nu sunt semnalate,
fiecare se strecoara cum si unde poate). Eu am facut locurile astea
de parcare. Daca nu eram eu si acum ati fi parcat in parc, sub
castan.
-Doamna Jeni, vedeti ca pisica dvs. tropaie
noaptea pe gresia de la baie si vecinii nu pot sa
doarma.
-Cand va platiti domnisoara Corina fondul
de rulment ca sta blocul fara apa din cauza dvs.?!
-Doamna Cati v-am bagat copilu la
intretinere ca dvs nu ati venit sa il declarati si consuma si el
lift, apa…e bunu’ nostru al tuturora. (Copilul are o
luna)
-Domnu’ Jean cam multi prieteni vin pe la
dvs vedeti ca va bag la intretinere ca stau cam mult. Ce faceti
acolo, disco bar? Ia sa dati apa mai incet la baie ca se aude in
tot blocu’ si sa va schimbati neonul de pe balcon ca va fileaza
startaru’.
Si uite asa te ameninta ca iti imputa becu’ si curatenia
de pe hol cand te vede seara ca vi acasa. Ca liftul nu e pentru
carat bagajele cand pleci in concediu. Ca fondul de rulment si
intretinerea se plateste la zi fixa si in singura ora de program si
daca il intrebi pe ce se duc banii se burzuluieste la tine si iti
zice ca el are 30 de ani de munca grea in fabrica, ca el a cladit
tara asta si de 10 ani el tine blocul in spate ca de nu ar fi el
s-ar pravali blocul pe noi care nu stim nici cat costa o paine ca
ne-am vandut capitalistilor si ne-au spalat creierii si ca nu era
bun Ceausescu ala ca ne trimitea la munca si ne aduna de pe strazi
si ne baga in fabrici sa ne invete o meserie si ne tundea ca ne
umpleam de paduchi ca purtam parul lung ca rocherii…invariabil asta
e discursul celui Mărin trasformat in timp in Dl.
administrator Marin.
Povestile de pana acum le puteti citi aici (click pe
titlu):
-
Nea Sile acordeonistu'
-
Gina – vanzatoare de lenjerie intima in piata
-
Nea Sile militeanu'
-
Tanti Lili florareasa
-
Nea Nelu – paznic de metrou
-
Nea Gica – ziaristu'
-
Nae Cretzu, carciumar de cartier
-
Mos Mitica - Taran agricultor : Io nu fur, iau!
-
Amintiri: Nu e haios sa fii mare
-
Amintiri: Franturi
-
Bila – baiat de baiat
-
Dl. Marius – stapanul cartilor
-
Nea Nicu - taximetristu'
-
Jula, parcagiu de lux
-
Georgica – controlor RATB
