scriu despre mine, doar despre mine, chiar dacă rescriu, descriu despre ce văz, cu ochii beliți a surprindere, despre cum văz, cu urechile ciulite a iepure prin luneta vân(z)ătorului îmbrăcat la patru ace și-un bold, despre când văz prea mult din ghiveciul particular-național și, desigur, local din bodega pieței miniș, numită la roggo unde mă-mbăt … Citește în continuare DA, (revizuit) →