Salut! Sunt eu. Iti scriu de pe strada Singuratatii. La vreo 20 de Km de Barcelona. Aici, pe strada mea, 10 din 14 oameni sunt singuri. Eu nu sunt sigura unde ma incardrez. Desi sunt intr-o relatie (sau alta) de la 18 ani, mereu m-am simtit singura. Am ramas in relatii de frica sa duc povara vietii singura de tot, sa mai schimb o vorba, o gluma si, din cand in cand, un sex cu cineva, dar ma simt la fel de singura ca cei 10 oameni de pe strada pe care locuiesc.3 dintre ei sunt asociati la clubul secret la care lucrez ( nu pot sa spun ca e secret). Vin aproape zilnic. Din singuratate. Unul are un ied pe nume Congo pe care-l scoate la plimbare si umple strada si parcul de vis-a-vis de cacareze. Iar cand iese fara Congo vorbeste singur si face el insusi ca o capra ( tot de singuratate).Doi locuiesc cu parintele care le-a mai ramas.Intr-un fel ciudat, simt ca ma integrez in aceasta strada de neintegrati. Ma simt la fel ca ei: intr-o eterna neintegrare, dar cine cacat vrea sa se integreze? M...