Ata cobora scara autobuzului și eu o priveam ca și cum îmi era un obiect străin căruia îi cîntăream defectele iluzionîndu-mă că sunt obiectiv. Parcă e un pic cam plinuță, deși îmi place să mîngîi pielea fină de pe carnea tare a coapselor ei, fără să strîmb din nas la „rotunjimi”, chiar extra-normative. Apoi dacă-și … Citește în continuare Despre iubire →