sursa foto Edictum Dei

Cînd vorbim despre libertate şi limitările condiţiei umane, în general se pornește de la o o presupoziţie pe care filozofia și teologia încă n-au epuizat-o, fiind postulat faptul că omul se naşte liber. În sens restrîns și într-un context bine delimitat, acest lucru poate fi adevărat.

Ne naștem oare liberi? De la naștere la moarte trăim constrîngeri care anulează libertatea în sens propriu. Ne naştem pentru că alte două fiinţe umane s-au iubit și nu ne alegem locul, timpul naşterii. Numai o singură fiinţă care a trăit pe pămînt și S-a născut într-un mod cu totul liber, Dumnezeul-Om, Omul-Dumnezeu, Isus Cristos. În ce mai constă atunci ”libertatea” noastră?

Libertatea, din punctul de vedere al creștinului, poate fi definită doar în raport cu Adevărul (Adevăratul?) și anume prin raportare la Cel care a spus: ”Eu sînt Calea, Adevărul și Viața!”...