Sunt păianjenul din inima ta. Simți cum îmi țes pânza
din bătăile inimii tale? Zici că nu mai poți de-atâtea exaltări și
trăiri imaginare? Ai fi vrut să fiu lângă tine, în realitate? Să-ți
ating tâmplele cu săruturi? Nu e bine… Tu meriți mai mult, să curgă
pe tine așteptări de vânturi care dor în respirația timpului ce are
să treacă ca o căprioară prin ochii vânătorului. Chiar vrei să fii
prada trăirilor mele? Oprește-te. Nu-ți mai permit să citești, dacă
nu știi să te dedici întru totul. Și, nu uita! Sunt păianjenul din
inima ta.
De-ai ști cât de real sunt și cât de bine aș putea să mă
joc cu trăirile tale. Te implor! Încetează să crezi că aș putea
să-ți aparțin, să-ți ling creierii cu metafore, recitându-ți poezii
erotice și atingându-ți sânii. Să-mi reproșezi că vrei dragoste?
Chiar crezi că ai putea trăi intensitatea clipei, ce are să curgă
prin tine ca ceara topită de pe lumânări romantice... să fim ca doi
îndrăgostiți care și-au dăruit unul altuia virginitatea printre
petale de trandafiri. Fute-mă, dragă! Căci, vom avea timp și pentru
iubiri...
Mă doare capul. M-ai vrăjit fără să-mi dau seama. Nu mai
știu ce să fac, căci nu-mi mai găsesc locul. Cum ai putut? De ce
tocmai pe mine? Da, tu, cea care citești acum. Să știi că ești
fantastic de drăguță și era cât pe ce să-mi doresc să fiu cu tine.
Dar, nu! N-o să împart durerile de cap cu tine…
Ha, ha! Aiurim? Pe bune? De ce ne-am consumat atât de
repede? De parcă întreaga noastră iubire a fost ca un sunet de
venire a trenului în gară. N-am rămas nici eu cu tine și nici tu cu
mine. Ne-am legat dragostea de șine, înaintea trenului - și am
urcat ambii în același vagon. Dar pentru ce? Pentru că trăim și
iubim prin durere, asemeni spicelor dintr-un amurg de vară secerat…
asemeni pământului arat într-un târziu de toamnă. Mâncăm pâine
caldă, dar numai pentru că trenul s-a defectat în
stație.
Sunt supărat, nu pe tine, ci pe mine. Cum să nu mă
supăr, când știu că te-am lăsat în inima mea atât de ușor, ca pe un
fulg de nea care are să se topească și să curgă prin vene, să-mi
pulseze trăirile până la degetul mic de la picior. Era să ating
orgasmul doar gândindu-mă la tine. E miraculos efectul tău asupra
mea și poate că mi-aș dori să te îmbrățișez, dacă n-ai fi deja
topită în mine…
După atâtea reproșuri și încercări de-a te iubi - ți-o
spun ultima oară! Te vreau ca o cascadă pe timp de vară, să ne
frecăm cu sunetele apei pe la tâmple, pe subsuori, prin zonele
intime… câtă căldură și câtă răcoare. Pe bâjbâite intru în tine, ca
în diminețile în care dormeai lângă mine. Lunatic… ah, cum lunecă
în interiorul tău… de-o dragoste să dau drumul, dar… nu. Nu vreau
decât să te simt mai aproape și mai umedă – ca o cascadă ce curge
pe timp de vară.
.jpeg)
