Cred în Iubire.
Deoarece, iubirea a fost salvarea mea. Din Iubire încă
mai trăiesc. Din iubire încerc să iert.
Din iubire vreau să fac Pace cu cei cu care eram în
război. Iubirea e acea luminiță din capătul tunelului. Te duci spre
ea, iar dincolo de acea licărire se expune libertatea cerului. Tot
cine ești și nu ai știut.
Din neiubire lovim, jignim,
îmbrâncim.
Suntem furioși din cauza durerii. Acea presiune din
dreptul pieptului, ia forma cuvintelor urâte, a palmelor, a
pumnilor. Însă, dacă cuprindem, pupăm, validăm. Presiunea dispare.
Durerea se evaporă. Pentru că, iubirea vindecă. Iubirea nu
umilește. Iubirea nu are nevoie de dovezi. Ea se simte. O trăiești.
Iubirea nu cere nimic în schimb. Ea sta în dreptul inimii și este
gata să triumfe, să se răsfrângă când lacrimile devin amare.
Iubirea potolește furtunile. Iubirea nu ceartă. Iubirea nu
reproșează.
Un adult agresiv, ascunde copilul
neiubit.
Copilul îmbrâncit. Copilul căruia i s-a spus că e prost,
debil, urât, incapabil. Copilul care a adormit în întuneric
plângând. Copilul care știe cum pișcă nuiaua de alun și i s-a spus
că unde dă tata – crește. Copilul care se simțea vinovat atunci
când mama cu tata se certau. Copilul care se credea nu destul de
bun, pentru că nu a luat notă bună la matematică. Copilul căruia i
s-au dat lucruri materiale. Însă, mai puține emoții. Mai puține
amintiri. Puține îmbrățișări. Puțini de „Noapte bună” și „Te
iubesc”.
Și, a crescut Durerea. S-a transformat într-un hău.
Ecoul Neiubirii.
Simțim că tânjim după ceva sublim și inexplicabil. Nu
știm după ce și cum arată. Nu putem explica anumite comportamente
care ne fac rău nouă și totodată le provoacă durere și celor din
viața noastră. Suferim. Ne credem blestemați. Învinovățim pe
ceilalți și căutăm răspunsuri în stele. Răspunsul e în noi. În
rănile noastre. În fricile și secretele pe care le ținem bine
ascunse. Un om neiubit nu se poate simți fericit, împlinit în
viață. Iubirea ne dă aripi și simțindu-ne iubiți putem trece peste
orice greutăți. Un copil neiubit, nu va ști cum să se iubească, cum
să dăruiască iubire. Acest copil, la maturitate, va renunța la
sine, implicându-se în relații care îl va obliga să uite de
necesitățile sale, doar ca să fie măcar un pic iubit.
Din Neiubire este atâta suferință!
sursa:
https://destainuirilemariei.com/
