Nu stiu cati dintre voi deja ati aflat, insa acum trei luni am facut un pas important in viata mea.

M-am oprit de la zbor. 

   Imi doream de mult sa incep o alta activitate si ori pentru ca nu am gasit nimic care sa ma atraga mai mult decat zborul, ori pentru ca financiar nu coincidea asteptarilor mele, nu am reusit sa las zborul pentru nimic. Nu spun ca a fost o decizie usoara. A fost chiar foarte grea, dar indelung gandita si rumegata, astfel incat atunci cand mi s-a ivit ocazia am acceptat fara sa clipesc. 

   Daca imi pare rau? NU! Sunt mai mult decat fericita, implinita si niciodata nu am sa ma pot revansa indeajuns fata de persoana care mi-a dat aceasta sansa. 

   Daca imi e dor de zbor? DA! Ma topesc de dor cand vad avioane trecand pe deasupra casei mele, cand aud motoarele avioanelor care survoleaza cerul, cand ma urc in avion pasager. Nu are cum sa nu iti fie dor de ceva ce iubesti, de un vis al copilariei pe care l-ai vazut implinindu-...