Bună ziua tuturor!
Ca în fiecare an din 1999 încoace, în luna martie se
desfăşoară simultan în toate ţările Europei
Săptămâna Creierului.
O manifestare aflată, în momentul în care vă vorbesc, în
plină desfăşurare în peste 30 de localităţi din
Franţa.
O mulţime de conferinţe, dezbateri, spectacole,
expoziţii, mese rorunde, vizite la institute de cercetare, toate
organizate cu un scop unic, acela de a prezenta unui public cât mai
larg posibil ultimele „cuceriri” ale cercetării în domeniul
neuroştiinţelor.
Cercetători, medici şi studenţi, toţi benevoli, au timp
de o săptămână ocazia de a-şi prezenta lucrările şi de a
sensibiliza publicul în ceea ce priveşte impactul pe care
cercetarea în domeniul neuroştiinţelor îl poate avea asupra
fiecărui individ, dar şi al societăţii în general.
O ocazie pentru mici şi mari de a explora misterele
acestui organ a cărui complexitate de abia începem să o
descifrăm.
Cea de a 19-a ediţie a Săptămânii Creierului, coordonată
de Société des Neurosciences, a debutat şi ea, ca şi ediţiile
precedente, cu o conferinţă ce a trasat un fir conductor al
manifestării.
Anul acesta, firul roşu este... MEMORIA!
Titlul conferinţei inaugurale ce a avut loc luni
la Institut du Cerveau et de la Moelle Épinière din
cadrul spitalului parizian Pitié-Salpêtrière a fost:
”În căutarea urmelor memoriei în creier”.
„Şi-ai să mă uiţi / Că prea departe / Şi prea pentru
mult timp porneşti!
Şi-am să te uit / Că şi uitarea e scrisă-n legile
omeneşti.”
Versurile minulesciene rezumă atât de frumos o realitate
cu care am fost cu toţii confruntaţi măcar o dată în
viaţă.
Se pare că însă cercetătorii nu se vor resemna nicicând.
Cu mijloace tehnice din ce în ce mai sofisticate, ei explorează
creierul în căutarea memoriei sau mai bine zis, a diferitelor
tipuri de memorie, şi a zonelor cerebrale implicate.
Cum, când şi de ce ne amintim? Unde sunt stocate
amintirile şi cum revin ele la viaţă?
Cu mai bine de un secol în urmă, biologul german Richard
Semon intuia existenţa unor urme materiale pe creier ce ar
corespunde fiecărei amintiri. Le-a numit „engrame”, dar
performanţele aparaturii de care dispunea nu i-au permis să
valideze ipoteza.
Astăzi, cercetătorii au reuşit să identifice existenţa
unor neuroni specializaţi, care reacţionează la o imagine ce ne
reaminteşte ceva. Se pare chiar că această „reacţie” ar fi datorată
unor modificări fizico-chimice la nivel celular sau chiar
molecular. Dar în acest domeniu cercetările sunt în
curs.
Desigur, setea irepresibilă de a înţelege aceste
mecanisme, sete care motivează orice om de ştiinţă, este dublată de
dorinţa de a găsi soluţii pentru a trata numeroasele patologii ce
afecetează memoria.
Vă spuneam că atât temele abordate, cât şi mijloacele
alese pentru a le comunica sunt numeroase şi variate. O enumerare
ar deveni rapid plictisitoare. Voi alege aşadar doar două dintre
acestea.
Una este achiziţia limbajului la cea mai fragedă
vârstă.
Fascinaţi de rapiditatea şi lipsa de efort aparent cu
care copiii învaţă limba maternă, cercetătorii au reuşit să
identifice o succesune de etape ale dezvoltării lingvistice
începând chiar de la primele zile de viaţă şi au elucidat o serie
de mecanisme ce intervin în achiziţia sunetelor, a cuvintelor şi a
structurii frazelor.
Şi pentru că nimic din ce este omenesc nu le este
străin, cercetătorii din domeniul neuroştiinţelor explorează cu
acelaşi interes şi mecanismele cerebrale care ne permit să-i
înţelegem pe cei din jurul nostru, să acceptăm opinii diferite de
ale noastre, să tolerăm emoţii şi valori pe care nu le
împărtăşim.
Pe scurt: toleranţa, empatia, fără de care „ceilalţi”
devin „infernul”, după cum afirma Sartre.
©
https://judydodgen.com/new-blog/2017/1/7/brain-building-challenge-2017-week-one
Foarte sincer, cred că fiecare dinte noi are cel puţin o
întrebare la care ar putea afla răspunsul în cadrul acestei
Săptămâni a Creierului. În ceea ce mă priveşte, fiind şi în preajma
alegerilor, deci văzând şi auzind foarte des oameni politici, mă
întreb din ce în ce mai des:
Oare ce-o fi în creierul lor?
„Săptămâna Creierului”
Amelia Chirca
Radioreportaj pentru emisiunea
„Ştiinţa în cuvinte potrivite”
de vineri 17 martie 2017,
cu Corina Negrea şi Dan Manolache
pe Radio România Cultural.
