În noaptea scursă nu prea dormise. Absența lui Dinu n-o mai mirase, era forma lui de protest, chiar de pedeapsă. Se învățase să-l lase să-i treacă. În momentele de nesomn citise, visase cu ochii deschiși, tot aranjându-și, ba așternutul, ba prosopul în care-și împachetase gamba. Se dezvelise, se învelise, mai toată noaptea un zbucium.
Se bucură când văzu prima geană de lumină a zilei, noaptea o obosise peste măsură. Micile zgomote venite din living erau dovada că Janet venise. Îi plăcea Janet, era volubilă, adora s-o privească păluind lucrurile, dereticând, toată acea foială de dimineață, drumurile între bucătărie și living, tot povestind despre ai ei. Acum, cu venirea nepoțelului, gura nu-i mai tăcea defel. Dinu îi făcuse daruri minunate pentru cel mic și-l văzuse privind cu încântare pozele de la botezul micuțului.