* Daniela

Articole postate de * Daniela

  • Noelia(16)... 365

    Se trezi cu gândul la doamna Mioara. Îi lipsea. Se atașase, iarăși. Cu mintea, cu sufletul, cu tot ceea ce era. Cu ochii țintă în neagra licoare căuta fărâma de alb. Era acolo, trebuia să fie! Dumnezeu nu închide niciodată poarta sufletelor, nici chiar celor care-și mai rătăcesc cărarea.  Un oftat, prea mult reținut, eliberă în trecerea lui un chiorchin de lacrimi. Oscilă între a le șterge și a le accepta. Fiecare lacrimă e albia unei clipe, obișnuia să-i spună Buna. Ce dor îi era de privirea ei, de mâinile ei împletindu-i părul, de așteptarea ei! Se cuibări la fereastră. Cafeaua de astăzi nu era doar amară, era și tristă dar n-avea voie să-și piardă speranța, și-o datora ei, i-o datora femeii care-o primise în casa sufletului ca pe o fiică. Zâmbi

    Citește mai departe

  • Noelia (15)... 417

    Totul se răsturnase în ea, toate deciziile luate ori pe cale de a fi luate. -         Am ajuns. -         Poftim?! -         Sau voiați să vă duc în altă parte? -         Nu. E bine aici. Mulțumesc!Janet deretica fredonând, în lumea ei era liniște. -        

    Citește mai departe

  • Noelia (14)... 626

    În noaptea scursă nu prea dormise. Absența lui Dinu n-o mai  mirase, era forma lui de protest, chiar de pedeapsă. Se învățase să-l lase să-i treacă. În momentele de nesomn citise, visase cu ochii deschiși, tot aranjându-și, ba așternutul, ba prosopul în care-și împachetase gamba.  Se dezvelise, se învelise, mai toată noaptea un zbucium. Se bucură când văzu prima geană de lumină a zilei, noaptea o obosise peste măsură. Micile zgomote venite din living erau dovada că Janet venise. Îi plăcea Janet, era volubilă, adora s-o privească păluind lucrurile, dereticând, toată acea foială de dimineață, drumurile între bucătărie și living, tot povestind despre ai ei. Acum, cu venirea nepoțelului, gura nu-i mai tăcea defel. Dinu îi făcuse daruri minunate pentru cel mic și-l văzuse privind cu încântare pozele de la botezul micuțului.

    Citește mai departe

  • Noelia(13)... 388

    Mașina rula lin, de parcă nu se grăbeau niciunde. Un ștergător nu mai funcționa bine și Nick se văzu nevoit să reducă și mai mult viteza. La un moment dat unul dintre faruri se stinse. -         Tu înțelegi că m-am săturat de figurile tale? Ar fi trebuit să renunț la tot, pe tine să te vând, și să semnez contractul pe vasul de croazieră! își vărsă el năduful pe unul dintre butoane. -         Era mai bine dacă o luam pe a mea, cum am spus! -         Cu siguranță cu a ta n-am fi avu

    Citește mai departe

  • Noelia (12)... 392

        Lucrările de renovare, la apartamentul în care urma să se mute Ana erau pe sfârșite. O văzuse desenând, o văzuse proiectând, o auzise argumentându-și cererile și câștigând în disputele cu echipa de lucrători angajată.    Trebuia să recunoască, Ana se dovedea o minte ageră, pricepută, bine documentată, făcând totul cu o precizie ieșită din comun. Sofisticată, elegantă, până la extravaganță, Ana uimea cu vastitatea cunoştinţelor sale.De la întrerupătoare până la ultima piesă de mobilier Ana superviză totul. O nuanţă mai închisă, fleacuri, peste care ea ar fi trecut, pentru Ana, se dovedeau probleme capitale. Și-n acestă privință era incontestabilă asemănarea ei cu Dinu.      O fascina personalitatea Anei, dar tot n-o plăcea. Era un ceva în ea care-o speria, poate perfecțiunea, poat

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile