În Muzeul Militar Național din București, la secția de Ev
Mediu, se află o pavăză ungurească de husar, din a două jumătate a
veacului al 16-lea.
Dicționar
Pavăzade husar este un scut specific
cavaleriei, curb, cu partea superioară tăiată oblic spre a apăra
umărul și spatele dar a lăsa loc privirii. A fost folosit în estul
Europei începând cu primul sfert al veacului al 16 –lea și apare în
uz de-a lungul a mai bine de 100 de ani. A fost folosit atât de
otomani, cât și de polonezi, români, croați, austrieci, dar mai
ales de husarii unguri cu care a rămas asociat. Peste tot în muzee
și cărți, azi, acest scut e numit pavăză ungurească.
|
| Pavăză de husar ungurească. Muzeul de artă medievală din
Paris. |
|
| Echipamentul complet al unui husar de la mijlocul sec al
16-lea. Muzeul militar din Viena. |
Husarii sunt un tip de cavalerie ușoară apărută
în Europa centrală la sârbi și unguri ca urmare a contactului cu
armatele otomane. Spre finele domniei lui Matia Corvinul au fost
organizate unități speciale de husari. Ulterior, husarii au devenit
cavaleria ușoară cea mai caracteristică a armatelor maghiare din
veacul al 16-17-lea. Arma lor principală era o lance lungă cu un
steguleț în vârf (util pentru a identifica rapid vârful lăcii în
fuga calului).
|
| Husar ungur din timpul ”Războiului cel Lung” (Der lange
turkenkrieg-1593-1606). Reconstituire de Bruno Mangai. |
|
| Husar ungur de la mijlocul sec. al 16-lea. Reconstituire de
Somogyi Győző |
Pavăza din Muzeul Militar din București provine din
colecția arsenalului Primăriei din Sibiu. Colecția de arme din
Sibiu este un caz unic în Transilvania, asemănător cu cel de la
Graz, Austria. Primăria din Sibiu a păstrat un număr neobișnuit de
arme din secolele 16-19. Acest arsenal a stat la baza remarcabilei
colecții de arme a secției de istorie a muzeului Brukenthal din
Sibiu. Printre armele păstrate la Sibiu au fost și circa 25 de
paveze de husar din perioada (aprox) 1540-1620 (la un loc cu
lăncile aferente). Ele apar în niste fotografii foarte interesante
de pe la 1900 când respectiva Sală a Armelor se afla în Turnul
Sfatului.
|
| Sala armelor din Turnul Sfatului în amenajarea de la începutul
secolului al 20-lea. |
Cele mai multe paveze (cca 21) sunt decorate cu benzi
alb-roșii. Nu am reușit să găsesc o legătură heraldică între
benzile alb-roșii de pe paveze și stindardul medieval al Ungariei
(dar nu este exclus să existe). Mai ales că pavezele sunt din epoca
Principatului, una din cele trei entități politice rămase după
distrugerea regatului Ungariei de către turci, după Mohacs. Azi mai
sunt expuse în muzeu doar două din cele pictate cu benzi
alb-roșu.
|
| Două din pavezele de husar cu benzi roșu-alb expuse la Muzeul
de Istorie din Sibiu |
La un moment dat (probabil după reorganizarea muzeului
de după al ii-lea război), la Muzeul Militar din București a fost
adusă de la Sibiu această pavăză. Istoria militară a românilor a
fost întotdeauna prost scrisă și poluată cu propagandă
glorios-naționalistă (iar istoria armamentului vechi a fost tratat
cu totală superficialitate). În Muzeul Militar s-a conservat destul
de bine spiritul naționalist exagerat. Nu rareori găsești
informații eronate, compensate doar de excesul de patriotism,
uneori la limita penibilului. Te-ai aștepta ca tocmai la Muzeul
Militar să nu găsești erori legate de istoria armelor.
Ei bine, pe eticheta pavezei sibiene scrie „pavăză de
luptă de la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită de oștirile din
Transilvania”.
Informația este scrisă în limbajul de lemn specific anilor
70-80, simplist și ridicol. ”Pavăză de luptă”?? Există și paveze de
joacă, de utilizare civilă, împotriva ploii? Nu specifică că este
de husar, sau măcar de cavalerie. Datorită acestor lipsuri am văzut
deseori (chiar și eu am căzut în plasa asta) reconstituiri în care
acest tip de scut era purtat de infanteriști, de pedestrași, ceea
ce o greșeală. Evident că nu putea fi adăugat cuvântul husar căci
s-ar fi făcut o trimitere către maghiari, ceea ce este inacceptabil
în acest templu al vitejiei exclusiv românești care este Muzeul
Militar NAȚIONAL. (Deși și românii au avut husari. Armatele lui
Petru Rareș au avut husari.)
|
| Pavăza de la Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, din
București. Starea scutului este destul de proastă dar ornamentele
sunt încă vizibile |
|
| Asemănarea până la identitate între pavăza de la Muzeul Militar
de la București și unul din cele două expuse la Sibiu (vezi și poza
de mai sus) indică fără urmă de tăgadă că a cele două piese sunt
”surori”. Vezi și țintele piramidale pentru prinderea mânerelor
interioare. |
Apoi datarea... De unde sfârșit de secol 15??? Când acest tip
de scut este atât de bine datat spre finele sec al 16-lea?? Nu mai
zic de formularea dubios de neutră ”oștirile transilvănene”
(oștirile, nu ”armatele”). Care erau în marea lor majoritate
formate din secui și o mică parte din sași, plus mercenari diverși.
N-ar fi stricat să fie amintită și proveniența: Arsenalul din
Sibiu.
|
| Armată ungurescă de husari cu paveze (unele împodobite cu pene
și aripi), așa cum au fost sculptate pe sarcofagului principelui
Transilvaniei Ioan Sigismund Zapolya (1540-1570) din catedrala
catolică din Alba Iulia. |
