Tren. Gară. Plec.

Stau pe locul cu numărul 71. M-am pus random, căci biletul nu era cu loc. Căutasem din priviri cel mai liber cvadruplet (fiind genul de tren fără compartimente, aranjat întocmai ca un tramvai mai lat) și am dat peste unul gol. Aproape începuse trenul să se miște când s-au pus 3 puștani la pubertate pe celelalte locuri din jurul meu. Mă uitasem în jur, trenul era aproape gol, avea inclusiv cvadruplete libere, dar ei tot se puseseră lângă mine. Își făceau picioarele covrigi împletiți între ei ca să se întindă cât mai bine, dar mie abia îmi mai încăpeau genunchii. Femeia din spate își întindea ciudat de mult mâinile și, o dată, și le-a prins în părul meu, iar eu am icnit ciudat din cauza surprizei. Câteva minute mai târziu m-a bătut pe umăr (alt tresărit) și mi-a spus că își cere scuze pentru adineaori, dar vorbise la telefon. I-am spus un “E în regulă” fâstâcit și m-am întors la locul meu. Cele două ...