Nu voi scrie despre partid, ci despre supranumele lui de atunci și de acum: „Pile, Cunoștințe, Relații”. Cam așa se rezuma formula succesului înainte de 1989. Nu conta ce știi, ce poți – ci pe cine știi și pe cine poți conta sau cointeresa să te susțină ca să promovezi în viață și să ai succes.
În 1988 mi-am terminat stagiul obligatoriu și, pentru că nu aveam cum să-mi găsesc un post în București, a fost singura oară în viața mea când am apelat la „PCR”, ca să pot să mă întorc acasă.
A funcționat – a fost o piluță mititică, dar a avut efect și am și plătit pentru serviciul făcut. Am ajuns într-unul din multele de institute de proiectări din acea vreme – unde nu se prea proiecta nimic, doar se reciclau proiecte vechi sau pur și simplu se stătea – am mai scris despre metoda infailibilă: „