Photo by miramirabilia
am rămas întinsă pe jos
apăsată de cele câteva mii de stele
pe care pot să mi le mai imaginez
este ceva în lumina dimineții care mă
sperie,
transparența cu care ridică totul:
chiar şi vârfurile munților rămân în
lumină;
cum aş fi eu în atâta lumină?
cu umbre pe mine care se întind pe
cearceafuri
fă-mi un contur
am să sar în el
într-o singură dragoste
au murit şi cele mai curajoase
păsări de noapte
