Întregul meu pustiu, cu iarba ta,
Pe care, mai apoi, s-o pot cosi,
De cum se face, peste gânduri, zi...
De cum se face, peste viaţă, cald...
Şi-mi dă târcoale dorul să mă scald
În roua ierbii tale sidefii,
Numai să vrei, să afli şi să vii.
Pe care, mai apoi, s-o pot cosi,
De cum se face, peste gânduri, zi...
De cum se face, peste viaţă, cald...
Şi-mi dă târcoale dorul să mă scald
În roua ierbii tale sidefii,
Numai să vrei, să afli şi să vii.
