Numai să vrei şi poţi înveşmânta
Întregul meu pustiu, cu iarba ta,Pe care, mai apoi, s-o pot cosi,De cum se face, peste gânduri, zi...De cum se face, peste viaţă, cald...Şi-mi dă târcoale dorul să mă scaldÎn roua ierbii tale sidefii,Numai să vrei, să afli şi să vii.