Ce face o femeie să fie irezistibilă? Sunt mii de răspunsuri la întrebarea aceasta, dar adevărul este că singurul răspuns absolut plauzibil este eleganța. Probabil că, acum, unii dintre voi se vor întreba cum se definește eleganța.

Am să vă spun povestea eleganței mele. Totul a început pe vremea când Salvador Dali era îndrăgostit lulea de Gala, viitoarea sa soție, iar aceasta nu avea încă bani de haine scumpe și își realiza ținutele la o croitoreasă obișnuită. Văzând că peste tot unde mergea în societate ținutele ei erau invidiate și admirate, Gala a început să-i arate croitoresei sale tot felul de reviste și să o îndrume de unde să-și ia materiale, unde să adauge nasturi și mărgele pe creațiile sale. Cu timpul cele două au devenit cele mai bune prietene. Astăzi, acea croitoreasă este cunoscută în toată lumea și este nimeni alta decât faimoasa Coco Chanel!

De la ea am învățat că frumusețea fără accesoriile potrivite este doar o stare trecătoare. Multe femei au înțeles că Chanel, prin accesorii, se referea doar la genți, pantofi și bijuterii. Însă, de la o altă femeie remarcabilă, care a fost mama mea, am învățat că cel mai de preț accesoriu pe care îl poate avea o femeie este inteligența. De aici pleacă și bunul gust cu care îți alegi ținutele în societate, felul în care te prezinți în ele, modul cu care îți asortezi și restul de accesorii în concordanță cu ele, dar mai ales criteriile după care îți alegi bijuteriile care să te pună în valoare.

Cu un astfel de bagaj am pornit eu în viață și trebuie să recunosc că, fără el, nu aș fi fost astăzi decât una dintre miliardele de femei care visează poate la o carieră impunătoare, la o viață frumoasă și la bărbatul perfect. Însă, cele două femei care mi-au marcat întreaga viață, Coco Chanel și mama, au reușit să îmi fie călăuze ori de câte ori aveam dubii sau eram prea puțin încrezătoare în forțele mele.

Așa se face că am ajuns să am tot ce își poate dori o femeie de la viață, fără prea mult efort, ci doar folosindu-mă de cel mai prețios accesoriu, inteligența. Aici am inclus și bijuteriile pe care le port întotdeauna, fie că vorbim despre inele, cercei, brățări, pandantive sau coliere. Și, chiar dacă gurile rele spun că nu poți fi elegantă cu adevărat până nu îți accesorizezi ținutele cu bijuterii din aur, ei bine, trebuie să vă spun că, în ceea ce mă privește, mitul acestea este demult dărâmat. Asta pentru că eu sunt genul de femeie căreia îi stă bine însoțită de metale albe. Și iată cum am ajuns să ador bijuteriile din argint și aurul alb…

Cum am ajuns să capăt, cu ajutorul eleganței, tot ce mi-am dorit de la viață? A fost mai simplu decât vă puteți imagina. Întâi de toate am avut o pregătire educațională de excepție. Pentru că inteligența nu se construiește citind doar reviste de can-can. Am învățat mult și divers. Cu cât ești în stare să porți o conversație pe mai multe paliere, cu atât ești mai apreciată în orice mediu te-ai afla. Am muncit mult mai apoi. Munca cizelează și trăsături de caracter, și atitudini, și încăpățânări. În plus, îți dă ocazia să cunoști o mulțime de oameni de la care ai ce învăța și cu care poți lega prietenii. Tot cu ajutorul muncii mele am ajuns să particip la evenimente importante, la care ținutele erau, de multe ori, prilej de etalare a eleganței feminine. Uneori mă minunam de cât de frumoase pot fi unele femei și, după numai câteva minute în care le studiam, observam că majoritatea bărbaților care le abordau fugeau mâncând pământul. Să fi fost oare inteligența de vină? :)

Pe bărbatul perfect l-am cunoscut la o licitație de tablouri semnate Salvador Dali. Impresionism și impetuozitate, la pachet. Eu eram custodele licitației și, drept urmare, trebuia să fiu absolut fabuloasă. Am ales pentru seara aceea o rochie neagră, numai din voaluri fine, cu spatele gol și decolteu în forma literei “V”. Prețiosul material se cabra pe talia mea, urmând ca până la poale să fie despicată de sus până jos pe picior. O astfel de ținută trebuia accesorizată pe măsură, așa că am ales bijuteriile Majorica. Sunt convinsă că iubitoarele gusturilor fine în materie de bijuterii știu despre ce vorbesc: peste 127 de ani de tradiție spaniolă în îmbinarea perlelor cu metale prețioase, piese fascinante recunoscute deja la nivel internațional. La noi le-ați întâlnit în majoritatea mall-urilor, în cele peste 45 de magazine Splend’or din toată țara, în care găsești ceasuri și bijuterii realizate de celebre branduri internaționale.

De ce am ales perle pentru un astfel de eveniment? Pentru că am vrut să fiu strălucitoare și, din punctul meu de vedere, nu numai pietrele prețioase conferă strălucire purtătorului, ci liniștea interioară pe care o emană. Piesa mea preferată a fost un colier simplu, terminat într-o perlă de Tahiti, scăldată în nuanțe de purpuriu, verde și, pe alocuri, cu irizații negre. Era o splendoare în binecunoscutul stil mediteranean, specific Majorica.

Cerceii erau mici perle Akoya pentru că ador apa sărată, iar denumirea pe care o poartă aceste mici bijuterii exact apă sărată înseamnă în limba japoneză, o cultură în care am trăit aproape trei ani și pe care am ajuns să o prețuiesc la fel de mult ca și pe Coco Chanel. Încheietura mâinii drepte am ales să o împodobesc cu o brățară fină, din perle pastelate de forma unor stafide, combinate cu perle de Tahiti. Melanjul dintre culori și nuanțele, care se împleteau jucăuș pe fondul rochiei mele negre, erau un deliciu pentru priviri. Fapt probat, de altfel, de cei prezenți la licitație. Am văzut cum femeile mă scrutau din priviri, iar bărbații îmi analizau fiecare gest. Și asta fără a investi o avere în accesoriile acelei seri. Mai mult, am știut înainte de a merge în magazinul Splend’or din mall-ul Vivo! Constanța ce vreau, alegându-mi bijuteriile chiar de pe site-ul lor, www.bb-shop.ro.

Dar cel mai atent se uita un bărbat cu ochii verzi, prezent chiar în primul rând al sălii și pe care nu aveai cum să nu-l remarci la rându-ți. Toată seara nu și-a luat privirea de la mine. Îi simțeam fiecare irizație a verdelui cum îmi răscolește toată ființa, până la cele mai adânci unghere ale sufletului. Din vreme în vreme își odihnea privirea pe perla de la capătul colierului meu și atunci vedeam clar cum ochii îi străluceau exact ca reflexiile verzi ale perlei de Tahiti. La finalul licitației a cumpărat cea mai scumpă piesă scoasă la licitație și semnată Salvador Dali, denumită sugestiv Crucea lui Marte.

Au trecut de atunci mai bine de cinci ani. Eu și bărbatul perfect din primul rând suntem încă din acea seară împreună, iar Crucea lui Marte se odihnește pe unul dintre pereții casei noastre. Când l-am întrebat ce l-a atras cel mai mult la mine mi-a răspuns că echilibrul cu care am accesorizat eleganța: “Ai găsit formula magică în seara aceea între proporția întregului vizual, emoția descoperirii la care te îndemna perla de la gâtul tău și surpriza cu care era întâmpinat cel care avea cele mai mari șanse să îți cucerească inima”, mi-a spus.

Se pare că, în cazul meu, rețeta fericirii a fost una simplă: eleganța inteligentă, acompaniată discret de splendidele bijuterii Majorica. Încă o dată, atât Coco Chanel, cât și mama pot fi mândre de mine. Frumusețea pentru mine nu este doar o stare, ci un fel de a trăi. Elegant și inteligent.