Unde pădurea întâlnește stelele părea a fi un
roman Young Adult ca stil și ca scriitură, simplă, ușor
descriptivă și fără acel ceva care să te farmece din primele cinci
pagini, cum reușesc să meșterească unii maeștrii scriitori.
Cu toate acestea, am subestimat romanul la început, pentru că pofta
vine mâncând, în cazul acestui roman situația devine din ce în ce
mai palpitantă pe parcursul lecturii.
Joanna Teale are ca temă de licență studiul păsărilor
sălbatice dintr-o regiune a statului Illinois. Pentru că a
întrerupt studiul din cauza tragediei prin care a trecut cu mama
sa, dar și din cauza propriei bătălii cu cancerul, Jo trebuie să
recupereze cercetarea și să se repună pe linia de plutire cu
proiectul ei.
Toate decurg conform planului, până într-o zi când apare pe
proprietatea închiriată de ea o fetișcană cu urme de vânătăi pe
corp și o poveste intrigantă: Ursa zice e coborâtă dintr-o altă
galaxie și posedă corpul unei copile găsită moartă.
Situația se complică odată cu trecerea timpului, totul devine
un joc de convingere, Ursa continuă să revină pe proprietatea
închiriată de Jo, dar refuză să îi spună pricina pentru care a
fugit de acasă.
Complice devine Gabe, tânărul vânzător de ouă care deține casa
din vecini. Între Jo și Gabe se leagă o prietenie adevărată, mai
mult de atât, cei doi pășesc împreună pe drumul auto-cunoașterii și
speră să descopere locul de proveniență al Ursei.
Copila este un adevărat mister, cu o inteligență sclipitoare
și capacitatea de a scorni povești ingenioase, îi lasă pe cei doi
tineri dezarmați, cu toate acestea, ei speră la un viitor împreună
cu fetița.
Lucrurile se complică odată cu o ieșire în oraș pe care o au
cei trei, fetița devine agitată și mai târziu, Jo realizează că au
fost urmărite până acasă. Romanul se transformă în unul de acțiune,
cu împășcături și morți.
Cu toate acestea, misterul Ursei nu este nici pe aproape
deslușit.
Odată cu aflarea adevărului, Joanna realizează cât de mult
ține la fetiță și câtă nevoie are de un părinte adevărat, care să o
salveze din ghearele unor posibile familii abuzive la care ar urma
să ajungă micuța nepământeană.
Unde pădurea întâlnește stelele este o carte despre
traumă și recuperarea din ea, despre abuz și modalitățile prin care
un copil atipic reușește să-i facă față și să-l depășească cu
istețime.
Cartea m-a dus cu gândul la melodia lui Avicii.
N-am trecut de mult pe aici, încerc să mă revanșez.
Voi cum sunteți? Bine, sănătoși?
