Îi țiuie urechile, nici ea nu știe de ce… De mai mult timp îi țiuie, nu de acuma… În jur, toată lumea este veselă. Este gălăgie și multă, multă bucurie, peste tot, în jurul ei! Este forfotă mare, sunt oameni … Continuă lectura →
Citește mai departe
Am cunoscut-o la unul dintre evenimentele organizate de către vecinii mei, în urmă cu vreo douăzeci de ani. Atunci, fetița blondă, cu ochi albaștri, ce părea mai degrabă o păpușă, decât un copil, m-a luat de mână și m-a dus … Continuă lectura →
Citește mai departe
O mofturoasă, fiica mea! Nici atunci când era mai mică, nici acum, nu s-a arătat a fi atrasă de bijuterii! Ori de câte ori i-am dăruit, cu diverse ocazii, o pereche de cercei, un inel sau un colier, a strâmbat … Continuă lectura →
Citește mai departe
O ispită nu-mi dă pace. Încerc să o alung, ea insistă! O fi de bun augur sau nu? Mai bine să caut răspunsul! De aceea m-am înscris, din nou, în competiția SuperBlog 2022!
Citește mai departe
Simțise ea ceva, că brigadierul acela înalt, arătos, îi pusese „gând rău’’. Dar nu punea la inimă, că el era un bărbat bătrân iar ei, care abia împlinea șaptesprezece la … Continuă lectura →
Citește mai departe
Autobuzul ,,deșălat” trosnește din toate încheieturile, atunci când pornește la drum. Călători sunt destui, cât să îl apese, ca o cocoașă grea, încât nu pot fi niciodată prea siguri că îi va duce la destinație. Sau la destinații, fiindcă … Continuă lectura →
Citește mai departe
Dintre toți cei care se adunau în casa aceea, aproape părăsită și uitată de Dumnezeu, dintre toți membri familiei ea, Dona, se atașase mult de Trubadur. Nu știa nici ea prea bine de ce. Să o fi atras alura, de … Continuă lectura →
Citește mai departe
E musai ca, în prag de sărbători, măcar, să ajung să-i deretic prin odaie. Cu chiu, cu vai, reușesc să o fac, fiindcă locuim destul de departe și pregătirile din ajunul sărbătorilor cu greu îmi permit. Șterg, cu … Continuă lectura →
Citește mai departe
Gerul crunt a pătruns-o și nu este sigură dacă va mai rezista până când soarele, cu razele lui, îi va oferi căldura. Căldura va fi palidă mai întâi apoi, din ce în ce mai puternică, așa încât ea să poată … Continuă lectura →
Citește mai departe
Nu observaserăm, niciuna, faptul că Țica avea abdomenul cam umflat. Era o femeie înaltă, uscățivă, săracă și harnică. Venea, vreme de iarnă, dis-de-noapte, spărgea lemnele și aprindea focul în cele două sobe de teracotă. Vara o vedeam mai rar. … Continuă lectura →
Citește mai departe
– Ro, îți amintești unde eram acum fix un an, și ce făceam, noi, două, acum fix un an? Habar n-aveam de vreun răspuns, de fiecare dată când îmi adresa ,,întrebarea imposibilă”, cum ajunsesem să o numesc. Verișoara mea avea … Continuă lectura →
Citește mai departe
Demult nu cred să mai fi fost asemenea arșiță în aproape septembrie. Mă uit la ea și mă minunez, a câta oară, de cât este de frumoasă! Are pielea albă, părul negru, ,,ca abanosul” (nici nu știu cum naiba este … Continuă lectura →
Citește mai departe
Ce ceaţă deasă… Rulăm pe șosea și mă fascinează peisajul din jur. Nu cred că este pentru prima oară când îl văd, doar că este prima oară, probabil, când îl conștientizez. Gonim prin ceață, înconjurați numai de plantele de pe … Continuă lectura →
Citește mai departe
În ultimele două zile, am fost plecată. Într-un alt timp. Într-un alt spațiu. Am fost în Sava. De curând, am achiziționat o carte, Ana. Scrisă de Em Sava. Am cunoscut un tărâm fermecat, care ar fi fost greu de descris. … Continuă lectura →
Citește mai departe
Din deal, trec la vale Lina și Licu. Se țin de mână, de fiecare dată. Sunt veseli și par fericiți, de fiecare dată. * Adeseori văd trecând o tânără cu un cărucior, cu un copil mic. Nu știu cine … Continuă lectura →
Citește mai departe