Emilian Pal

Articole postate de Emilian Pal

  • save as...... 150

    nu știu câtă vreme ne mai avem  unii pe alții și asta mă scoate din minți la ce folos toată luciditatea iertarea și faptele bune dacă eternitatea nu-i decât un blister de cipralex nu-i mai bine să trăiesc cu furie? în rai sau în iad tot un drac toate cele făcute sunt foarte bune Dumnezeu stă pe o canapea își povestește copilăria apoi suflă-n lehamite viață peste petele de cerneală  din testul unui psiholog debutant:  sunt oameni făcuți doar să moară  fără să aibă habar dacă-au trăit bine sau rău și oameni care se roagă tot timpul 

    Citește mai departe

  • timelaps 4... 135

     o dimineață cu miros de ceapă și liliac o sfârșeală în tine ca un vinil care se-nvârte uitat privești apa cum fierbe fără să vrei te întrebi când și cine-a fost primul care-a descoperit că fierbintele se face mai suportabil  dacă sufli ușor peste el te-amesteci cu oamenii de pe stradă alegi câte unul încerci să ghicești cât i-a fost scris ce lasă în urmă porți moartea în piept cum poartă evreii mezuza pe ușorii casei de fiecare dată când pleci duci mâna la stern apoi o săruți să-ți poarte noroc

    Citește mai departe

  • timelaps 3... 213

    în duminica tomei s-a dus și 'talianu' unii spuneau de singurătate alții din dragoste cei mai mulți c-avea lanțul în coarne a trecut siretul cu un tovarăș în satul vecin s-a pus pe drojdit a spart o sută de coco  pe bira și limoncello s-a calicit la cinci lei pentru barcagiu carmolit cum era  a luat-o pe podul de la canal după vreo trei zile au dat de el trupul umflat zăcea printre răgălii ca un un plod răsfățat printre rafturile din Noriel admiri balanța asta sucită: unii așteaptă moartea de când s-au născut și numai de-a dracu la ăia nu trage ăia știu tot 

    Citește mai departe

  • timelaps 2... 140

      e ca atunci când te trezești dimineața cu o stare de bine fără motiv te uiți în oglindă ești fresh soarele strălucește afară tu strălucești înăuntru te-mbraci elegant ieși în oraș te rogi să dai de cei care-au dat peste tine când erai la pământ să te vadă acum când ți-e bine imaginezi conversații strângeri indiferente de mână mergi ore în șir din starea de bine rămâne o pastă o urmă ca talpa unui bocanc în asfaltul fierbinte și proaspăt nimeni în jurul tău nimeni  atunci înțelegi de ce toți vor în rai dar nimen

    Citește mai departe

  • timelaps... 127

     cam ăsta e prețul:   simți zi de zi cum o moarte crește în tine ca-n filmările timelaps distribuite pe net în care cățeluși plini de bube emanciați și letargici devin magnifice exemplare dolofane docile hrănite cu bunătatea anonimilor de serviciu tu-ți vezi mai departe de moarte o înveți ce-i ăla jurnal cu dublă intrare care e diferența dintre o figură și un corp geometric ai trăit toată viața pe vârfuri de frică să nu lași vreo urmă  acum nu mai ai timp  să calci apăsat ca să-ți lași împăcat viața în urmă

    Citește mai departe

  • screenshot 5... 142

     sunt zile în care înnozi șireturi până faci din asta o artă nemaivăzută și nodul trainic semnătura ta de artist mai ales joia când copiii din centru au voie pe terenul sintetic de fotbal atunci te așezi în genunchi te întrebi cum de n-au învățat până la vârsta asta tu știai să citești încă de la grupa mică inventezi un picachu cu superputeri să facă bucle în piciorușele lor fragile ca prapurii de priveghi înveți altă citire  un șiret dezlegat - o mamă singură ambii șnuri desfăcuți - un tată beat te așezi în genunchi  prin creierul tău deformat ca o coroană d

    Citește mai departe

  • breaking point... 166

      nu există abstinență doar inerție prețul lucidității e castrarea voinței  la fel ca în dependență nu știi să spui nu deși toți terapeuții din lume îți spun că ăsta e primul pas spre vindecare. vindecarea nu există e doar o formă de socializare. oamenii cer tot de la tine  li se pare prețul normal  pentru încrederea investită ori penitență la rândul tău faci pe plac tuturor nu poți spune nu vrei să repari dintr-o dată toate greșelile să ai mintea ocupată  tot timpul și vine un singur moment un b

    Citește mai departe

  • screenshot 3... 190

      se-ntâmplă o zi când stai ca pe ace ai vrea să iei bormașina să-ți faci o gaură-n cap să te uiți înăuntru să vezi de unde atâta neliniște apoi să scobești cu un pai ca după cosași ori altă momeală vie să dai totul afară astfel golit să râzi prostește să zâmbești tuturor toți să te dea curioși din mână în mână de parcă ar asculta vântul  printr-o scoică exotică  orice numai  să nu retrăiești nehotărârea care te scoate din minți când trebuie să alegi între frica necontrolată d

    Citește mai departe

  • screenshot 2... 237

      o dimineață în care te uiți lung în oglindă mimezi emoții de parcă ai identifica molari într-o groapă comună gelul de ras îți gâdilă nările te întrebi idiot cine a fost primul om care-a inventat bărbieritul ce-a fost în capul lui ce mecanism psihologic a stat la bază  îți închipui un homo sapiens care se oglindește în apă și-și taie barba cu un brici din obsidian oare cum l-au privit ceilalți ca pe un progresist sau ca pe un paria în cameră căldura te-nvăluie ca sideful un bob de nisip retrăiești un moment de tandrețe

    Citește mai departe

  • squishy... 168

      îți mulțumim doamne pentru aceste daruri pe care le primim din prea marea ta bunătate copiii se-așază cu zgomot la masă din miezul de pâine fac bulbasauri Rebecca mă trage de mânecă vrea să-mi spună ceva mă pune să jur  pe bobițele ei de la brățară că voi ține secretul când va fi mare va construi un oraș de paste unde toți oamenii vor fi squishy vor avea un primar pufoshen eu voi fi reporterul principal voi avea o cameră de filmat  din turtă dulce și un microfon din suc înghețat e convinsă că va vinde ideea cu un milion de dolari nu-i plac eur

    Citește mai departe

  • captură de ecran... 186

      apropiații mai tineri întreabă dacă am trecut prin criza vârstei de mijloc și cum a fost vă spun adevărul nu știu toți anii ăștia n-am fost nicio secundă treaz poate mi-aș fi cumpărat un motor de colecție poate aș fi revenit la piercing-ul din sfârcul stâng făcut pe ascuns în liceul catolic aș fi găsit o zi ploioasă și-aș fi cântat cu bustul gol quit playn' games with my heart nu știu  m-am trezit dintr-o dată și nu-mi ies la numărătoare așa că o iau de nebun înapoi prin mine ca atunci când pierzi un lucru esențial

    Citește mai departe

  • anastasimatar. glas 2... 145

      adevărul trece prin tot ce însemni atropină printr-un miocard siderat: viața e o formă de alcoolism boală sau alegere conștientă vine un timp când  recunoaștem că avem o problemă ne mințim că suntem puternici deținem controlul  cronometrăm cât stăm  fără să respirăm ca o demonstrație că ne putem opri la timp și când vrem dar ne trezim prea târziu într-un sevraj pe care-l numim stare permanentă de lipsă măcar pentru o zi  ai vrea să fii Mesia ori un psihoterapeut de talie mondială  să le spui tuturor că se înșală amarnic

    Citește mai departe

  • anastasimatar. voce 1. stihoavnă... 168

      tristețe năucitoare ca arșița ca nevoia de a-ți umezi permanent cerul gurii știi că în vindecare cel mai ușor scapi de nevoia fizică și rămâi cu luciditatea pătrunzătoare și grea ca un arbore de camfor în punctul ăsta ești față în față cu tine calfă nepricepută care-și cioplește propria cruce cu gândul să termine mai repede  trebuie făcut și lucrul ăsta nu mai contează ce văd alții în urmă în fond toți o țin minte pe rosa park nimeni pe colvin claudette claudette era prea copil și sarcina nedorită ar fi  sufocat în fașă 

    Citește mai departe

  • anastasimatar. voce 1. dogmatica:... 174

      dacă dependența și vindecarea sunt sinonimii cognitive atunci trăitul din inerție ar trebui să răspundă la întrebarea așa până când? e oarecum bine că nu mai tremuri. nu-ți mai joacă privirea. e clară și fermă ca arginina. nu-ți mai e frică de înălțimi. apreciezi bine distanțele. știi cât mai ai cât ai fost. recunoști locurile unde-ai căzut. oamenii care au râs care te-au încercat cu piciorul care-au chemat paramedicii care-au chemat-o pe sfânta Monica  și ți-au împletit o coroană de arminden. nu mai vomiți aer și fiere la ore fixe când toate organele se fac în tine ghe

    Citește mai departe

  • anastasimatar... 154

    voce 1: dacă orice dependență  se hrănește cu drame atunci vindecarea ar trebui să răspundă la întrebarea așa și? e relativ bine. nu mai tremură mâna pe aparatul de ras când îți faci barba. în fața oglinzii prin tot corpul străbate o descărcare electrică. retrăiești toate momentele într-un singur moment atât de intens încât creierul se scurge din țeastă ca firișorul de pastă când strângi tubul cu pate de ton cu care te-ai obișnuit vinerea . momentele când nu puteai ține  aparatul în mână și te rugai  să nu-ți tai din greșeală  vreun vas de sânge mai important

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile