Articole postate de GabyS

  • Scară la cer... (26)... 196

    Călătorie în lumea paralelă     Atunci când am început să scriu ”Scara la cer” pot să spun, cu mâna pe inimă, că nu știam mai nimic despre existența unei vieți paralele, în vis, prin vis. Acum știu. Somnul este mica ”moarte”, dacă pot să spun așa. Un exercițiu. Somnul este cel care atestă că, de fapt, nici nu există moarte. Există lucruri atât de simple, aproape de noi, pe care refuzăm să le vedem. În ultima perioadă, citind foarte mult, am aflat că există școli care ajută pe doritori să călătorească prin intermediul somnului indus. Când am început să scriu ”Scara la cer” scopul a fost să aflu dacă undeva m

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (25)... 200

    Sfera de lumină Mi s-a întâmplat de mai multe ori să conștientizez în prezența mea o sferă de lumină, un globuleț ca o minge, a cărei margine este conturată din lumină galben strălucitoare. În cele 40 de zile de la moartea mamei care m-a crescut, Marica, simțeam noaptea cum doarme globulețul acesta pe umărul meu drept. Mă trezeam sub greutatea lui apăsătoare, dar plăcută. Când deschideam ochii, trezită brusc din somn, întrebam telepatic: ”Tu ești, Maricuța?” Și apoi mă culcam la loc... O altă noapte sunt surprinsă că văd o umbră și tresar, dar aud o întrebare bine cunoscută – ”Ce ai, dragă?”

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (24)... 198

    Furia    A început într-o noapte și au urmat și alte seri la rând...Ușa de la dormitorul din capătul holului era închisă cu putere, trântită de perete... nu se vedea nimic ...cine face aceasta, de ce așa zgomot? Simțeam un câmp energetic plin de ...furie. Încep să cercetez ce este ... Imediat am aflat răspunsul. O mătușă, Georgeta, din București suferise un accident de mașină. Și ... a murit. Se afla în mașină cu sora și băiatul acesteia, undeva la periferia Capitalei României, dar numai pentru ea acest accident a întrerupt brusc firul vieții. Avea un apartament superb pe Turda, una dintre cele mai râvnite străzi din sec

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (23)... 191

    Vocea    Unii oameni aud voci... Și imediat sunt trimiși - unde? La psihiatrie, desigur... Diagnosticul este evident. Noapte...vis... Pierdusem nu unul, ci ... trei părinți, ultimii doi la interval de șase luni unul după altul. A fost și este greu ... să depășesc aceste momente. Cred că ține de uman faptul că mă gândesc că multe puteam să fac și nu am făcut... pentru a-i păstra mai mult aici pe Pământ, lângă mine.. Și desigur că lacrimile încep să curgă ... sufletul se simte sfâșiat de durere... În visul meu, după plecarea lui tata, am auzit o voce îndepărtată, într-un plan nu doi, ci tr

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (22)... 226

    Covorul    Tata Filip iubea glumele. Orice greutate oricât de mare ar fi fost o depășea cu zâmbetul pe buze. Toți cei din jurul lui râdeau de fiecare dată în hohote… A fost adus la spital cu Salvarea având o stare destul de gravă, fizic vorbind, și cu toate acestea ce credeți? Făcea glume… pe seama medicilor, asistentelor, a tuturor celor din jur. Și el însuși râdea , de se zgâlțâia până și abdomenul lui masiv fiind un om înalt de 1,85. Colegul meu, Ion, care era alături de mine, la Secția de internare, îi spune nedumerit tatălui meu, cu o grimasă firavă în colțul gurii: ”Cum domn

    Citește mai departe
  • Mistere la granitelele cunoasterii: Lumina din creier (emis) 237

    "Noile descoperiri ale științei evidențiază lucruri surprinzătoare. Comunicarea între molecule, comunicarea între neuroni se face prin intermediul biofotonilor, adică prin intermediul luminii.Deși subiectul a fost discutat de câteva decenii, abia acum cercetătorii au putut să pună în evidență această realitate. Iar noile descopriri ne arată și din această perspectivă că uriașul mecanism care este corpul uman – un ansamblu constituit din miliarde și miliarde de mici părți componente - acționează în deplină sincronizare pentru că în spatele lui se a

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (21)... 198

    Crucea de foc    Era seară și mă aflam în vizită la colega mea, Teodora, într-un cartier îndepărtat al Bucureștiului. Obosită, mă întind pe canapeaua ei din sufragerie. Ea se așează la picioarele mele, în partea dreaptă a patului. Se uita la televizor. În cameră era o lumină vagă, galben muștar. La un moment dat, într-o stare de semi-adormire, deschid ochii și văd pe fruntea Teodorei o cruce de foc. Marginile crucii ardeau cu un foc stălucitor, galben aprins, aproape orbitor. Mă simțeam ca într-un basm unde, după cum știți, se spune, pe drept cuvânt, că ”la soare te poți uit

    Citește mai departe
  • "Povestea Lui Dumnezeu" partea II - Apocalipsa (doc) 236

    "Povestea lui Dumnezeu", documentarul semnat de Morgan Freeman și difuzat pe National Geographic, a ajuns la capitolul al doilea – Apocalipsa. Semnificația religioasă a sfârșitului lumii s-ar putea să nu însemne un război mondial, așa cum este ea prezentată biblic, ci mai degrabă o revelație interioră. Morgan Freeman a călătorit în 22 de orașe ale lumii pentru a găsi un răspuns la poate cea mai de temut întrebare a nostră – Ce înseamnă, de fapt, Apocalipsa?

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (20)... 209

    Sfântul NicolaeSăptămâna trecută am simțit cum un câmp energetic negativ se abate asupra activității noastre. Aici ca o paranteză aș vrea să spun că din momentul în care am început să scriu ”Scara la cer” eu, personal, m-am schimbat mult… am început să simt mai puternic vibrațiile… pozitive sau negative, de la oameni sau fapte. Întotdeauna am simțit când intram într-o încăpere dacă acolo este câmpul curat sau nu… Explicațiile pe înțelesul meu le-am primit acum… după mai bine de 20 de ani… Revenind la faptul că ni se puneau piedici în activitate vreau să povestesc că pentru prima data în viață nu am intrat în panică, dar am început

    Citește mai departe
  • "Povestea Lui Dumnezeu" partea I - Viata de apoi (doc) 241

       Trăim într-un Univers despre care știm prea puține, iar ceea ce cunoaștem este doar părticica noastră din jurul Pământului. O valoare infinitezimală însă, în față marelui Univers. Cu toate acestea mica noastră lume este casa multor credințe care ar putea depăși în suprafață până și macrocosmosul. Printre ele RELIGIA, credința în supranatural, în sacru. De la creștinism la iudaism și până la islam, religia a format și a deformat oameni. S-au dus bătălii crunte pentru păstrarea credinței, însă de multe ori, în numele unei dogme, s-a uitat de Dumnezeu. Rezultatul a fost unul dezolant – mulți sunt confuz

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (19)... 257

    Trei, număr divin? Trei... să fie aceata un număr divin ?... Primul exemplu care îmi vine în minte este legat de cele trei degete cu care ne facem cruce... Ne rugăm la trei – ”Tatăl, Fiul și Sfântul Duh”... Exemplele ar putea continua...Ce vreau să spun astăzi este că Dumnezeu a hotărât ca tatălui nostru Filip să i se nască trei suflete divine – Gabriel, Laurențiu și eu... A trebuit să plece tata dintre noi, ca să putem să ne descoperim unul pe altul... să descoperim acest triunghi dat de Creator. Și am rămas pe gânduri mai ales că, nu întâmplător, trei persoane apropiate mi-au spus o constatare înțeleaptă: ”este foarte rar cazul în car

    Citește mai departe
  • Experienta iesirii din corp (emis)... 231

    ...

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (18)... 196

    Oameni îngeri   Vi s-a întâmplat oare să vă ajute cineva pe stradă, într-un magazin, la un ghișeu...oricând și oriunde...fără să cereți ajutorul? Da, mi s-a întâmplat, cred că acesta este răspunsul fiecăruia dintre noi. Așa am ajuns la concluzia că există aici, pe Pământ, cu noi și printre noi, oameni îngeri. Nimic nu este întâmplător. Totul este calculat. Când ne naștem, cu cine ne întâlnim, de cine ne despărțim, cum alegem alt serviciu sau cum și când ne duc pașii în altă țară, alt oraș... alți oameni, necunoscuți, dar pentru care avem senzația că îi cunoaștem de ani și ani. Întotdeauna am avut sentimentul că noi oamenii suntem așezați pe

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (17)... 199

    Costumul ”cafeniu” Un bărbat înalt, de peste 60 de ani, într-un costum ”cafeniu”, adică un maro deschis. Modelul clasic, vechi, nu îl vedem la prea mulți oameni azi. Trecea pe la noi prin casă, în drumul lui… După ceva timp aflu că a murit vecinul din casa alăturată, anul trecut, în luna octombrie. Natalia, care lucrează cu noi și căreia îi povestisem despre costumul ”cafeniu”, vine într-o zi, alergând într-un suflet, să îmi spună: ”Știți, doamna Ligia, pe gardul vecinei stă așezat un costum cafeniu, veniți să îl vedeți…” A doua zi, mergând pe drum dau față în față cu vecina mea, u

    Citește mai departe
  • Scară la cer... (16)... 212

    Mama sursa... acasă!   Am să fac referire, azi, la visul dintr-una din nopțile trecute. Tata, Filip ... acolo, de fapt, dincolo. Au trecut mai mult de 50 de zile de când aplecat dintre noi. Îl linișteam mereu spunându-i ce este moartea, spunându-i așa: ”Tată, se deschide o ușă și se închide alta. Treci dintr-o încăpere în alta, singura diferență este că nu mai poți se te întorci... în camera de unde ai plecat, unde s-a închis ușa...”. Vorbim de locul unde se află și îi spun: ”O să vin și eu mai târziu unde ești tu acum...la mama sursă, acasă. I-am repetat de trei ori, ”o să vin cândva acasă, acasă, acasă...” Îmi

    Citește mai departe