Hoinărind printre cuvinte :)

Articole postate de Hoinărind printre cuvinte :)

  • Emoţia fiecărei lungimi de bazin. :)... 141

    Campionatul european de înot pentru juniori s-a încheiat. Ne-am bucurat, ne-am entuziasmat, ne-am mândrit cu ai nostri, i-am susţinut. I-am urmărit în calificari ca mai apoi să trăim cu emoţie fiecare lungime de bazin a finalelor. Și am avut și motive! Și ce de-a motive.  Și au câștigat, ei au câștigat. Au câștigat medalii și recunoștinţa noastră.  Ne-au dat speranţa! Speranţă! Bucuria asta care îţi încarcă sufletul cumva, te scoate din amorţeala cotidiană, iar asta nu-i puţin lucru. Îl știm toţi pe David Popovici, nume care de vreun an a devenit sinonim cu înotul. Om care a devenit sinonim cu ideea de campion. Campion al bunului simţ, al modestiei, al eleganţei, al încrederii. Ascultaţi declaraţiile lui și o să înţelegeţi. Și amintiţi-vă că e totuși un copil.  Am mai aflat zilele astea despre câţiva copii talentaţi ai înotului românesc cei care au plasat România pe locul trei

    Citește mai departe

  • Gânduri! :)... 197

         Pentru cuvintele și gândurile voastre vă sunt recunoscătoare. :)      Vă mulțumesc pentru că sunteți aici și mai ales pentru că rămâneți. Apreciez că - deși uneori nu comunic cu voi atât de mult pe cât aș vrea - sunteți înţelegători.      În ultima perioadă n-am reușit să accesez mesajele private. Vedeam că îmi scrieți, dar îmi era imposibil să le citesc. Cum n-am prieteni care să îmi rezolve probleme de genu' am tot încercat să rezolv cumva situația. Era frustrant să nu răspund la mesaje, chiar dacă uneori se mai întâmplă să fac asta cu întârziere. Dar acum nu mai depindea doar de mine așa că era enervant. Bun... Am tot încercat, am citit, m-am informat. Părea o situație doar la mine.  

    Citește mai departe

  • Nu mult înainte de a ne naşte... 208

         Sunt genul de persoană care am evitat cărţile despre războaie, lagăre de concentrare şi filmele de acelaşi gen. Nu mă împac prea bine cu ideea asta de moarte. Am citit crimă şi spionaj, dar când alţii decid pentru viaţa ta doar pentru că pot mi se pare înfiorător. Prea multă durere, prea multă suferinţă... Nu mai ştiu cum am reuşit să citesc prima carte despre Auschwitz, dar m-a impresionat atât de tare, mi-am dat seama că habar n-am istoria minimă care s-a petrecut în anii abia trecuţi.      Îmi amintesc nişte poveşti din copilărie cu bunica şi războiul, când pe front, printre militari, a fost la un pas de moarte. Probabil atunci mintea mea a pus o barieră de protecţie pentru tot ce ţine de război şi cruzime.      După prima carte a urmat a doua, a treia şi m-am tot trezit citind despre lagărul de la Auschwitz, impresionată tare de drama acelor oameni. De timpul pe care îl trăim noi şi de problemele pe care credem că le avem. Uităm să fim recunoscători vieţi

    Citește mai departe

  • Cuvinte şi litere - mici şi mari. :)... 196

         Despre gramatică, morfologie, ortografie şi punctuaţie.      Ştiu că pare ca o lecţie, dar nu o să fie aşa. N-o să mă leg de cuvintele de mai sus, cine e interesat să caute în dicţionar.      Vedem peste tot despre gramatică, despre scrierea şi vorbirea corectă, despre cratimă şi punct. Despre i-uri prea multe sau prea puţine. Despre virgulă. Despre cum sună mai bine o formulare, dacă e sau nu pleonasm, dacă este sau nu potrivit cuvântul în context. Despre plural. Despre acord. Despre...      Azi am o altă nelămurire.      Recunosc, mi se întâmplă des să pun virgule aiurea, caut uneori pe net cuvinte de scrierea cărora nu sunt sigură şi uneori nu îmi ies nici formulările aşa cum aş vrea sau fac acorduri greşite. Îmi "sar în ochi" i-urile puse alandala, iar 'miau' dacă nu se referă la pisică zgârie cam tare. Am înţeles că sunt oameni pe care pur şi simplu nu îi interesează cum scriu, care au uitat regulile, care nu dau importanţă sau se întâmplă ca "telefonul să

    Citește mai departe

  • Dincolo de cuvinte :)... 198

         Sunt cititor de ocazie. Prefer să citesc acasă în liniștea mea. Am încercat să iau o carte după mine și să citesc pe unde apuc, dar nu mi-a ieșit. Am chinuit și cartea, și pe mine.       Într-o perioadă în care n-am habar câte cărți se publică în România pe zi, citesc în medie, în timpurile bune, câte o carte pe săptămână.      Îmi cumpăr cărțile, la promoție, de cele mai multe ori. Uneori în dublu exemplar ca să le fac cadou. De obicei cumpăr autori pe care i-am mai citit, alteori ce văd că citesc alții și-mi atrage atenția prin descrierea lor. Uneori mă uit pe site-uri de recenzii după opinii specializate. Oamenii aia citesc mult, mereu mă mir și mă întreb când au timp. Peste o sută de cărți pe an. Și mai și scriu despre ele articole enorme. Mii de cuvinte! Toate cărțile sunt de excepție, toate merită citite, toate primesc steluțe și autorilor numai statui încă nu li se ridică.     Perfect! Perfect. Pânâ acum ceva t

    Citește mai departe

  • Chiar, cum ar fi? :)... 196

         Ieri, pagina de Facebook a avut problemele bine cunoscute la nivel internaţional. Nu grave, doar nu reuşeam să postez nimic si la un moment dat nici opţiunea de like nu funcţiona. Am crezut iniţial că e o problemă la mine, dar timpul trecea şi începeam să mă agit... un pic. Până să caut informaţia şi să aflu că e o problemă aproape generală m-am gândit cum ar fi dacă într-o zi m-aş trezi fără acces la cont; dacă nu l-aş mai putea folosi, dacă n-aş mai putea lua legătura cu nimeni, dacă tot ce a fost în anii ăştia s-ar opri brusc, aşa, dintr-o dată?      Facebook a devenit a

    Citește mai departe

  • Suntem sau doar ne prefacem? :)... 201

    Undeva, părinţi stau lângă patul de spital al copilului sperând la minuni; altundeva, copii plâng părintele care nu mai e; o altă persoană luptă pentru supravieţuire... Şi noi?! 'Suntem proşti sau ne prefacem?' aşa era titlul iniţial. :D Noi ne plângem că nu se răspunde la telefon sau la mesaj; poate omul dormea, poate vorbea cu mama sa, poate era la cumpăraturi, poate... Ne plângem că nu suntem înţeleşi, că vrem, că n-avem, că vrem iar, că nu ni se dă, că nu ni se face. Aşa, şi? Noi cui dăm? Noi cui facem? Noi pe cine înţelegem?

    Citește mai departe

  • Ce ascultăm, ce mai citim? :)... 190

    Din ce văd eu este o chestie generală: noi nu mai ascultăm muzică românească, nu ne mai uităm la filme româneşti şi nici cărţi ale autorilor români nu citim. Dar nu prea ştim de ce, probabil pentru că sunt româneşti şi atât! Eu cumpăr şi cărţi, şi muzică... Sunt în grupurile special create pentru fiecare domeniu în parte. Nu vorbesc mult şi nu scriu des, nu îmi plac polemicile şi nimic din ce ţine de contrazicere. Cred că fiecare are dreptul la o părere şi din moment ce cumpăr un produs, pot să zic dacă pentru mine e potrivit sau nu. După ce am cumpărat un bilet la spectacol, mi se pare corect să am dreptul să spun că "alea două ore au fost geniale sau din contra, nu mi-a plăcut aşa tare cum m-am aşteptat". La fel şi despre cărţi. În grupuri există, de obicei, o opinie şi cam atât... nu prea se face dialog cu păreri diferite, iar când se nasc discuţii în contradictoriu îmi iau popcornul şi privesc ca la "desene animate". Ferească Domnul să ai altă părere! Rişti să fii exclu

    Citește mai departe

  • Crăciun cu aromă de film :)... 192

         Anul acesta perioada Crăciunului a fost un pic mai diferită, dar cu toate acestea am încercat să întru în atmosfera de sărbătoare şi să urmez tradiţia de a mă uita la filme şi a face prăjituri - n-a ieşit câte mi-am propus, nici de una, nici de alta.      N-aveam în minte nici un film aşa că m-am uitat fix la ce mi s-a părut interesant ori după titlu, ori după coperta de prezentare a filmului. Nu le mai ştiu pe toate, de ordine nici nu mai vorbesc.      The spirit of Christmas - film cu o poveste un pic diferită, tare drăguţ şi amuzant, ba chiar tulburător. L-aş mai vedea încă o dată ca să îl simt şi să mă bucur în totalitate de el fără scenarii prestabilite de mintea mea.      A Princess of Christmas - cică e filmat şi în România, la Peleş, şi după vreo cinci minute mi-am dat seama că l-am mai văzut cândva, dar a fost o bucurie să îl revăd. Merită revăzut! O poveste frumoasă, de Crăciun, de iarnă, de iubire.      A Christmas Prince - drăgu

    Citește mai departe

  • Continuăm :)... 203

    Uneori e greu să scrii lucrurile despre care ai vrea să vorbeşti! E greu, pur şi simplu, e greu! Nu că ar fi probleme grave, din contra sunt emoţii pe care nu poţi să le pui în cuvinte scrise şi sunt poveşti pe care nu ştii să le desenezi cu litere. Sunt doar gânduri hoinare, bucăţi din suflet, frânturi din amintiri sau fragmente de viitor semiplanificat! Alegem să ne înconjurăm cu optimism, căutăm culori peste tot în jur şi sperăm că va fi bine! Undeva într-un colţ de sufle e frig şi trist! E panică, e întuneric, sunt întrebări care nu au răspuns şi avem răspunsuri dar nu ştim care e întrebarea! E ca un joc! E amalgam de sări, de emoţii, de sentimente... Ne uităm în jur şi ştim că suntem binecuvântaţi! Încă putem spera; avem un colţ de cer spre care nu întoarcem ori de câte ori simţim nevoia, avem râsul oamneilor care ne fac fericiţi, avem privirea plină de optimism a celui de alături; prin drumul nostru întâlnim prietenul ăla căruia încercăm să-i întindem umărul şi să-i ş

    Citește mai departe

  • "Să citim - ca să avem ce povesti!" :)... 197

         Era încă iulie când, împreună cu Bookcaffe, am povestit pentru prima dată despre concursul ăsta. E o idee în care cred "Să citim - ca să avem ce povesti!" şi a pornit simplu şi frumos de la gândul de a oferi şansa cuiva care şi-a dorit să citească tare-tare cartea respectivă, dar din diverse motive a tot amânat. E un fel de îndemn: "Uite, îţi ofer cartea, citeşte-o, apoi vino şi spune câteva cuvinte despre ea!"      Pentru prima parte a co

    Citește mai departe

  • Alt an şcolar, aceleaşi idei. :)... 186

    S-a terminat nebunia primei zile de şcoală! :)      De acum urmează nebunia adevărată - probleme cu sistemul educaţional, cu metodele învechite de predare, cu profesori prost dispuşi, părinţi neimplicaţi şi elevi slab pregatiţi.      Toate astea ne fac să privim cu neîncredere actul educaţional, să criticăm totul şi să scoatem în evidenţă doar ceea ce este negativ.      Uităm însă că printre toate astea avem elevi care învaţă, care sunt dornici să acumuleze informaţie şi acre mai cred în ideea - "ai carte, ai parte!"; printre chestiile alea negative amintite mai sus, avem profesori care pun pasiune în ceea ce fac, care încearcă - şi chiar reuşesc - să dea o altă faţă învăţământului actual. Avem puţini, ce e drept, dar îi avem. Ce ne facem cu ei?      Ar fi cazul ca cei responsabili să se gândească serios la problema asta, a învăţământului pentru că nu prea mai este timp pentru erori ca acestea, să arate un pic de respect şi responsabi

    Citește mai departe

  • Provocări cu zâmbet! :)... 192

    Pe pagina de facebook am început "La #100deanideRomânia, #100demelodiiromâneşti şi #100delocuridinRomânia" şi mă gândeam cum ar arăta ideea asta extinsă la alte chestii drăguţe #100de... Primul gând s-a întreptat spre Bookcaffe, chiar aşa, cum ar arăta provocarea #100decărţiromâneşti? N-am văzut ideea asta pe nicăieri, e posibil să existe şi am omis eu, dar în caz contrar mi-ar plăcea tare să se dezvolte cât mai multe gânduri şi idei, care mai de care mai amuz

    Citește mai departe

  • Dincolo de nori - printre versuri. :)... 186

    Am citit versuri şi mi-au plăcut! :)      Zilele trecute, pe ideea "Ce o fi vrut să spună autorul?", am ascultat câteva melodii şi mă gândeam la versurile lor. De obicei iau piesa ca pe un întreg, doar că uneori, în ciudăţenia mea mai fac şi din astea.      Aşadar, mi s-a făcut dor de versuri. Dintre toate cărţile de versuri, "Dincolo de nori" mi-a atras cel mai tare atenţia; micuţă şi cu o imagine drăguţă de prezentare a fost alegerea mea. Şi nu m-a dezamăgit! Ba chiar mi-a plăcut! :) Se citeşte aşa simplu şi repede, aproape că mi-a părut rău că s-a terminat. Mă încântă faptul că mi

    Citește mai departe

  • Culorile din gri. :)... 189

         Când am decis să citesc cartea asta am ales-o doar pentru combinaţia dintre titlu şi copertă. Era duminică, aproape seară, şi mă gândeam că e lectura perfectă. A fost pentru ziua aia, dar în alt sens; nu în ăla în care m-am aşteptat eu. Nu îmi vine în minte o altă carte de genul ăsta ca să pot face o minimă comparaţie... Răscoleşte! Răscoleşte tot - suflet, gânduri, idei, păreri preconcepute.      Oameni! Vorbim despre oameni, îi critică şi ne dăm cu părerea despre ei de parcă i-am cunoaşte. Am mai zis asta şi în alte contexte: ce ştim, de fapt, despre cel pe care îl vedem din când în când, dar despre care deja ne-am format o opinie? Avem habar de viaţa sa? Avem o minimă idee ce se ascunde dincolo de ceea ce doar vedem?

    Citește mai departe

Articole recente

© Toate drepturile rezervate Ziarul toateBlogurile