• img
    • Articole
    • Vizualizări

    Ionescu Toma Ion

    Conteaza in existenta mea copiii si cele 11 carti publicate pana acum. Pasarea cetii, Glont de argint, Dosarul Albastrii, Bursa ingerilor, Gusterele, Norduri, Jurnal din anul Apocalipsei, Argintarium, Din arginturile mele, Ceara si miere etc

    Profilul de blogger pe toateBlogurile

Articole postate de Ionescu Toma Ion

  • Lansare cărţi... 204

     Jurnalul cărţilor esenţialeLansare Biblioteca Judeţeană Piteşti, 13 septembrie. (Revenim cu amănunte. Cine doreşte dintre prietenii mei să ne însoţească în demers, să lase aici un semn). Mi-a spus Denisa Popescu Martin, că dacă aduc eu 10 prieteni, mai vine şi Domni(ţ)a Sa cu 10, se cheamă că autorul nu e singur în nebunia lui...https://jurnalul.ro/.../nimeni-nu-si-a-purtat-porecla...

    Citește mai departe
  • Noul Sisif... 222

      (Din ciclul Plai bălai, al pamfletarului...)   Adevărurile în istorie ca și în mit sunt cel puțin trunchiate. Vremea adaugă însușiri noi care depășesc statura inițială,  la fel cum umbra unui om se lungește, sau se adună, după cum cade lumina soarelui. Să-l luăm de exemplu pe Sisif, tatăl lui Ulise. El a rămas în memoria matricială, cu perseverența sa de a împinge până în vârful muntelui

    Citește mai departe
  • Casă la roşu... 210

      Nu poţi fii cu adevǎrat un scriitor important dacǎ nu ai trǎit întâmplǎrile personajelor tale la propriu, dacǎ nu gǎsești în cartea de care tocmai te-ai eliberat, însǎși viaţa ta. Ficţiunea poate juca rolul ei important, doar dacǎ se bazeazǎ pe trǎiri și fapte din locuri umblate de tine cu piciorul, într-una dintre vieţile tale pe care ochiul camerei de filmat le-a înregistrat deja în

    Citește mai departe
  • Conducătorii sfinţesc locul... 240

        Expresia cu alinierea planetelor în sport pentru Românica, părea să fie scoasă din vocabular pe termen nelimitat. Nu pentru că s-a uzat excesiv (în presa scrisă mai ales), ci pentru bezna compactă a găurii negre care se crease vis a vis de performanţă. Dacă mai scăpa din strânsoarea întunericului câteodată, licărul vreunei perseide timide, abia de întrezăream sâmburele speranţei, dar nu

    Citește mai departe
  • Numai despre diversitate. Nimic despre Casa Roşie 266

        Un lin e un peşte cu solzi mărunţi care nu trăieşte în munţi, îi place să facă popas mai la vale şi să se culce prin bălţi de apă dulce... Un lin e un vas cu doage din lemn ca un jgheab în care se desface la prohab vinul rubiniu din boabe oloage de struguri... Sau fierb ca nebunele, prunele, toamna târziu şi e gata să joace viu, alcoolul pe ruguri … Lin e zborul domol, potolit, fără

    Citește mai departe
  • Casa Roşie la Cafenea... 273

     Un fragment din romanul Casa Roşie - Editura Hoffman - a intrat în Cafenea. Mulţumiri Virgil Diaconu pentru Semnal!...

    Citește mai departe
  • Revenire magică... 193

                             Poţi uşor cădea în greşeala comentatorilor de ocazie, ăia care fac cu  mâna la ocazie, aşezându-se pe jos în mijlocul şoselei când văd că se apropie în mare viteză bolidul unei vedete, să zicem că de data asta ar fi fost Simona Halep, ce se grăbea să câştige un turneu important la Toronto. Şi Simona opreşte ce să facă nu te pui cu ziaristul! Ăsta e în stare tristul,  să

    Citește mai departe
  • Umbrarul... 196

     O carte e o fiinţă vie, un fel de oglindă fermecată ce împarte adevăr şi magie personajelor sale. Planul a fost ca romanul meu Casa roşie, să fie un umbrar de hârtie, un adăpost pregătit pentru oaspeţi în luna lui cuptor, ale cărei pagini să fie parcurse uşor în câteva ceasuri. Nu mi-am dorit categoric popasuri lungi în muzeul adevărului istoric, cu program riguros, cu fotografii îngălbenite

    Citește mai departe
  • Tabletă regală... 196

     Balcic 2019   Valuri izbite de stânci ne însoţesc în plimbarea prin grădinile Castelului de la Balcic de parcă inima reginei urcând sau coborând pe scări, s-ar auzi de departe încă bătând, în liniştea frunzelor prin care se strecoară o lumină specială, răcoroasă şi blândă în miezul caniculei. Călcăm cu atenţie pe aleile pietruite căutând urmele paşilor reginei.  Alături de alee în oglinda

    Citește mai departe
  • Casa Roşie... 196

     Eu am fost încredinţat toată viaţa că-ţi împlineşti menirea de om şi eşti pe deplin realizat, dacă poţi să răspunzi afirmativ la întâlnirea cu Dumnezeu, întrebărilor Lui esenţiale, când îţi face bilanţull şi-ţi îngăduie sau nu, să treci şanţul plin cu apă din jurul Împărăţiei Dumisale. Dacă ai sădit un pom?... Dacă laşi în urma ta urmaşi?... Dacă ai clădit o casă sau o biserică? Nu contează

    Citește mai departe
  • Imobiliare... 195

     Casa Roşie cu acte în regulă a ajuns acasă. Mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat să sparg piaţa imobiliară!... În primul rând domnului Andy Barcan, directorul Editurii Hoffman, cel care a dat viaţă proiectului, şi, prietenului Florin Dochia, cel care a îmbrăcat cum s-a priceput mai bine casa, ca să rămână de roşu, aşa cum era prevăzut în proiectul iniţial. De ce a dorit autorul să scoată

    Citește mai departe
  • Poetul nu uită şi nu iartă... 195

      Prietenul meu olandez, vizual artistul Frederik Weerkamp, care mi-a îmbogăţit cu desenele lui parte semnificativă din cărţile mele de poezie: Norduri, Ceară şi miere, Din aginturile mele, Argintarium şi Al cincilea anotimp, mi-a trimis pentru coperta volum de poezie Crucea de piatră apărut anul trecut la Editura Art Creativ o mostră dintr-o serie cu 144 de fotografii despre cruci în artă. Un

    Citește mai departe
  • Pasul următor... 287

     Am văzut-o pe Ana Bogdan în Turneul WTA de la Varşovia aplaudată la scenă deschisă în festivitatea de premiere de spectatorii polonezi, cunoscători de fineţe al sportului alb. După patru victorii consecutive, spectaculoase, nu a mai reuşit-o şi pe cea de cincea, în finala cu Caroline Garcia, dar a rămas în inima polonezilor, seduşi de eleganţa, frumuseţea şi îndemânarea unei sportive, care

    Citește mai departe
  • Un mic jubileu.... 292

      În aşteptarea noului roman Casa Roşie, carte jubilee, ce va veni curând de la Editura Hoffman(va fi cea de-a douăzecea carte de pe raftul meu!), am avut un vis. În vis am făcut o înţelegere cu Dumnezeu. Mi s-a părut un om deschis la minte şi tare priceput în cuvinte. Nu m-am mirat! Ştiam din Sfânta Scriptură că El a inventat primul genul acesta de literatură. L-a început am strigat, să mă

    Citește mai departe
  • Am Sorry! Oglindă oglinjoară, cine-i cea mai bună din ţară... 296

     (Nimic despre Simona şi Irinuca)   Sânt perioade în vieţile fiecăruia dintre noi când dispare plăcerea, cum dispare iubirea într-un cuplu când intervine rutina şi se ia lumina... Se simte la Sorana de o vreme suferinţa în dragoste!... Azi la Praga, într-un meci cu o tânără de 19 ani, care nu avusese până acum nici o victorie în circuitul WTA(sper să nu greşesc!),pe care ar fi trebuit să-l

    Citește mai departe