Înainte să te fi născut... 30
- Arta
- 03-10-2024 19:28
Înainte să te fi născut ce ai fost tu stea frumoasă pe un cer ce greu oftează sau cremene ce stă de pază la ...
Citește mai departeÎnainte să te fi născut ce ai fost tu stea frumoasă pe un cer ce greu oftează sau cremene ce stă de pază la ...
Citește mai departeCafeaua știu că stă pe masă Și niște trepte-ncet le urc, Chilia-i plină pe perete...
Citește mai departeUite încă-un nod pe ață Îl mai punem pe la tâmple Și născând ca toamna--viață, Su...
Citește mai departeEu n-am uitat că astăzi pică frunze Și frunză într-o vreme ai să te faci Și n-am venit acum târziu cu scuze Dar...am fost plecat, ca să mai tai copaci! Mai evadez din lumea fără lume, Mă duc în sat ca să privesc gutui, Să văd cum hornurile încep s-afume Cu fumul cald un cer al nimănui...
Citește mai departeCândva, demultîn veşnicii divineDumnezeu a creat toamnaşi-a văzut că e bine!Apoi a luat un îngerl-a pus pe vânti-a dat toate culorile toamneiîn traistăşi l-a trimis pe pământ!Cândva, demult în veşnicii divine
Citește mai departePaşte negruCe Paşte negru stă acum să cadă,Aripa morţii-n sat iar a intratIar ochii tăi albaştrii n-o să vadă,Copilul...care-n lume a plecat!Şi ochii tăi s-au stins în sărbatoareDar ochii mei prin lume încă sunt,Ce joc ciudat, ce viaţă-nşelătoareCum să câştigi un tată în mormânt?!
Citește mai departeFără cuvinte!Nu mai am versuri pentru nimic,Cuvintele s-au îmbrăcat în sărăcieŞi simt în fiecare strofă-un inamic,Ce-mi rupe gândul cu obrăznicie!Nu mai am vorbe, dar am mai am simţiriŞi multe amintiri care mă leagă,De dragi îmbrăţişări la despărţiriŞi-un prieten vechi cu-o inimă beteagă!
Citește mai departeIubita mea cu palma ca de humăMai vino să culegem prin livezi,Un sac întreg din colindata brumăŞi ochi de Dumnezeu în care nu mai crezi!Iubita mea să strângem din livadăDoar stelele ce-n noapte au căzut,Să facem iarăşi bulgări de zăpadă,Ghiulele albe pentru tunul ce-a tăcut!Şi să culegem ţurţurii de
Citește mai departeCe-ţi pasă ţie că în cerS-au strâns cometele de fier,Ce-ţi pasă ţie că se ducDin ramuri frunzele de nuc?!Ce-ţi pasă ţie că eu plângŞi-n piept atâta toamnă strâng,Ce-ţi pasă ţie că între noiE-o frunză veche şi-un strigoi?!Ce-ţ
Citește mai departeNebuni suntem şi nu ne pasă Că cerul ăsta-i tot mai greu, Că bruma peste noi se lasă-- Prin brumă trece, Dumnezeu... Se uscă tot ce e sub soare Şi moartea e decor central, Ce-aşteaptă viaţa viitoare Din Dobrogea până-n Ardeal...
Citește mai departeS-a stins demult a fericirii rază,Lunatic nu se spun în patul meu poveşti,Prin amintiri cărunte se vede câte-o oazăÎn care vântul sec îmi spune: să iubeşti!Te port mereu cu mine în paşii mei alcooliciÎn sufletul de iarnă te-am îngheţat de totEşti sfânta prizonieră sub norii cei mai nordici,Să te alung de-acum, nu vrea şi nu mai pot!
Citește mai departeChemaţi careva o salvaresă mor cu perfuzia-n venesă mor cum încă se moaremereu înainte de vreme!Lăsaţi şi salvarea să treacăcu trupul din pastă de lutcăci plec cum încă se pleacămai având ceva de făcut!Chemaţi careva şi un popăsă-mi ierte păcate lumeşti
Citește mai departeIar bat clopotele-n noapteŞi preoţii dau luminaÎn candele de păcate,Ne purtăm zâmbind iar vina!Nu oţetul ne frământăNici coroana ce-a de spini,Pâlpâie candela frântă,Sub toţi ochii de creştini !Plânge maica sub o cruceNu simţim şi nu ne doare,
Citește mai departeOchii mei, ochii mei de cer plumburiu,Fuioare de lacrimi pe masă-mi revarsăŞi vreau să îţi strig şi vreu să îţi scriuCă inima mea, e goală, uscată şi arsă!Pe masă cad lacrimi ca bobii de rouă,Amintiri îmi cad în suflet de-a valma,Iubito tu ştii ca în viaţa cea nouăÎn două despic, lacrimi cu lama?
Citește mai departeSe lasă noaptea prin oraşşi lumini albese îneacă în lumini negregâdâlind felinarele străziiumbre albepăşesc spre umbre negrepe când copacii albisunt devoraţi de copacii negriiUndeva departese mai aude-un oftatde suflet albstrangulat
Citește mai departe