Uite încă-un nod pe ață
Îl mai punem pe la tâmple
Și născând ca toamna--viață,
Sufletele ni se umple...
Chiar de azi miroase-a moarte
Și toți oamenii, jelesc
Noi simțim că se mai poate;
Să iubești și să iubesc!
Și de n-o mai fi lumină
Și toți serafimii, tac
N-om privii o stea străină,
C-ai în ochi, luciri de dac!
Astăzi toamna naște ceață,
Frunze verzi s-au răstignit
Și de părul tău se-agață,
Nor prea alb, încremenit...
Dar nu-i bai că tre