Eu n-am uitat că astăzi pică frunze

Și frunză într-o vreme ai să te faci

Și n-am venit acum târziu cu scuze

Dar...am fost plecat, ca să mai tai copaci!

Mai evadez din lumea fără lume,

Mă duc în sat ca să privesc gutui,

Să văd cum hornurile încep s-afume

Cu fumul cald un cer al nimănui...

Și tai copaci și scriu pe frunze moarte

Și îți urez să fi iubit și sănătos

Cândva aceste frunze în alte vremuri, poate

Vor învia din nou ca trupul lui Christos!

De-atâta pandemie ni-s tâmplele prea grele

Credința se mai vinde, dar dragostea nicicând