Experiente personale si de imprumut despre viata unui neamerican in America.
Profilul de blogger pe toateBlogurile
Pe o planeta de 8 miliarde de suflete si tot atatea burti, cel mai probabil e ca viitorul suna cu atat mai bine cu cat il pregatesti mai bine. In ideea asta, ca parinti, noi cautam permanent raspunsul cel mai bun pentru intrebarea despre cum sa facem cu pasiunile lui Victor, ce sa incurajam si ce nu. Si mai cautam sa aflam ...
Citește mai departe
Primul prieten al lui Victor a fost o prietena. S-au cunoscut la scoala, sunt colegi de clasa. Pentru el, prietenia asta a fost ceva cu totul nou, pentru ca nu mai avusese prieteni de varsta lui pana atunci. La scoala, erau in acelasi grup de lucru mereu. Vazandu-i asa, intr-un gest tacit, cineva i-a mutat […]
Citește mai departe
Am sperat aseara, cand m-am dus la culcare, ca azi cand ma scol aveam sa aflu ca de fapt Bogdanel, nepotul meu de 29 de ani si primul copil al sorei mele, nu murise ieri subit. Si ca vestea mortii lui fusese doar un cosmar de minte obosita. Dimineata, cand am vorbit cu mama, era […]
Citește mai departe
Métro, boulot, dodo.* Métro, boulot, dodo. Métro, boulot, dodo. Si tot asa. Cand crezi ca nu te poti opri pentru nimic altceva pentru ca nu ai timp, iti da viata o pauza. Pe noi ne-a oprit saptamana asta din nebunia ciclica o durere de burtica a lui Victor. A inceput luni, la intrarea in curtea scolii. Mi-am luat o zi de medical pentru familie si ne-am intors acasa. Marti la fel, tot la intrarea pe poarta scolii. A doua oara l-am convins insa sa ramana la scoala si sa spuna celor de acolo daca se simte rau si noi ne ducem sa il luam. Si-a luat liber taica-sau si s-a dus dupa el pe la 11. Dupa-amiaza s-au dus ei la doctor si au fost trimisi la urgenta cu suspiciune de apendicita. Pe la 5 dupa-amiaza eram toti la camera de urgenta a unui spital de copii din Indianapolis.
Citește mai departe
Bunica nu mai poate de bine! Da, are un ochi vanat. Dar nu e de la noi. S-a operat: anestezie generala, sange pe nas dupa fiecare mestecatura cateva zile, fata de Falconetti cu un ochi da, altul ba, scos un tub afara pe viu la o saptamana dupa operatie, alea-alea. Dar a trecut tot, e super-bine bunica! […]
Citește mai departe
Cam acum trei ani, a intrat molima in copacii din cartier: au inceput sa se usuce. Tot cam trei ani am stat in denial si noi, si alti trei vecini cu care ne puneam copacii la comun de se facea de-o padurice cu veverite in spatele caselor. Toti cu ochii spre crengi: ‘mai infrunzeste macar creanga de anul trecut si anul […]
Citește mai departe
Pana sa fi citit pe Facebook despre moartea ta, Mihai, ti-as fi scris incepand mesajul cu „Buna!”. Acum, cand n-are cum sa mai fie buna – la cat stim despre asta – renunt la formula de adresare. Si n-o sa pun nici una de final. „Plecarea in care ramai – cea mai trista plecare” – nota un poet. Chiar asa! […]
Citește mai departe