Ah...mi-am pus carti in capatai,Sa ma trezesc din nopti uitate cu visul cel dintai,Sa incoltesc din filele lor albe,Ca roua diminetii in versuri dulci si calde.Mi-am pus dorinta si vointa la bataie,Intr-unul singur sens maret si vise mai inalte...Potecile aevea de ceata-n umezeala,Cararea imi precede un sens de lume goala.Dar...pasii intotdeaun
Citește mai departe
Mi-e dor de ploaie si divin, De tot ce-i tihna si senin, Mi-e dor de pajistile pline, De flori marunte si albine. Mi-e dor de-o simplitate clara, De tot ce-nseamna primavara. Mi-atat de dor...e o dorinta, Si e cumplit ca-i trebuinta! Mi-e atat de dor dar tu nu stii, Ca vara trece prin campii,
Citește mai departe
Anii astia n-am trait, Nici macar nu am simtit, Doar in radacina mortii Am sapat si am zidit... Viata trece si se scurge, Ca prin jgheaburi primavara, Si te-ntrebi: unde se duce Soarele, cand pleaca vara? Lacrimi ca prin jgheaburi trec, Findca oameni nu mai sunt, Nici macar unul intreg... Precum eu intreg nu sunt... Tainic speri si tot parcurgi
Citește mai departe
Clipa mea de adiere, Fu-se pana în asfințit. M-am zdrobit cu asa putere, Pana-n zori...când m-am trezit. Clipa mea de adiere... ...
Citește mai departe
In linistea profunda a marilor ideiPurtat-am steagul biruintei cu capete de lei.Pentru ca ea, Taria, mi-a sugerat Intregul,Cand insasi suferinta atins'a apogeul.Si, iata! Dupa atata timp din nou mi s-a ivit,Purtandu-ma in credinta Acelui Rastignit,Cuvantul, ca si cale a drumului cu rost,A Aceluia ce Este, va fi, dar a si fost...La margini de prapastii, pe muchii de cutit,Nicicand mai tare pamantul n-am iubit!Oare mai poti purta in tine asa iubire mare,De nu ti-ai fi rasfrant intregul trup in zare?Si ce atingeri sfinte, ce energii divineIti poate atat largi sufletul din tine?De n-ai fi fost Acela ce faci din mic mai mare...Ma-ntreb cum poti s-aduni in mine intreaga-Ti masurare?Cum poti sa faci. Tu, oameni din nimic,Si adesea, nimic din cei ce cred ca sunt?M-aplec in cugetare cu duhul in pamant...Ca ce sunt eu a intelege...un Adevar purtat prin Lege?
Citește mai departe
Mi-e sufletul ca piatra; Durere, scrie-n piept. M-am tot rugat degeaba, Degeaba tot astept... Lumina ca de soare, Lumina ca de zi, Dureri si disperare Si nimeni nu va sti... Zadarnic ma tot chinui,
Citește mai departe
Cuvantul, ca si trena unei doamne, curge linPe o foaie de hartie in ținutul ei velin.Ca si spuma din pahare, se rostogolește alene,Peste lungile, tarzii...toamne grele.Intr-un ceas tarziu, spre noapte, doar cuvintele vorbesc,Ele însele se-nsira, despre sine povestesc,Despre alte seri tarzii, despre alte toamne grele,Despre cum ar fi sa fie...fara ele.
Citește mai departe
Azi, mi-e bine langa tine, fir de iarba,Si ma bucur ca de mine nimeni nu intreaba.Pe tacute simt cum creste ca si tine frunza lina,O dorinta, o visare spre lumina!Ma petrec cu gandu-n lumeSi, ma vad un spic, o iarba...o minune!Si, ca Dumnezeu ma creste ca pe-un prunc,Mie toate astea, sincer...imi ajung!Ma simt bine langa tine,fir de iarba...
Citește mai departe