Ține dintâi ghiocul la urecheȘi-ascultă, pierzându-te-n visare:Că din scoică geme revărsare,Zbuciumarea mărilor străveche. Întreg glasul hăulitor al valurilorCâte au volburat tăinuire ferecată:Frământare în vaer preschimbată,Tălăzuind în vecii vecilor. Apropie urechea asupra inimii meleȘi ascultă, deslușind ce spune.Glasul dintâi, al lumilor străbuneSună peste mări, prin raze de stele, Ca valuri luptătoare, răscolind,Leagănă dorul lăuntricei tăinuiri:Cu dureri,... Citește în continuare →