poate că... odată... 457
- Literatura
- 07-09-2017 06:47
atunci când va fi timpul mă voi trezi într-o mare de pastă amorfă din care iese în acelaşi timp mâna care scrie şi mâna care traduce mâna celui care ştie să schimbe cuvintele la o rată de schimb avantajoasă şi mâna celui care ştie să culeagă cuvintele zidind peretele unui nou turn Babel şi în acea pastă amorfă dar supercreatoare vom fi şi eu şi tu şi noi fără ipocrizie şi fără false pudori dar... ce ciudat de fiecare dată, dimineaţa când mă trezesc, văd în jur femei girafă ce-şi înalţă mândre gâtul printre petice pătate aşteptând lasciv trecerea orelor-spectatori într-o expoziţie abandonată barbaţi caracatiţă cu trupul plin de ventuze otr
Citește mai departe