domnu’ vreo trei coți ar ajunge, dacă știți ce-s ei! am dat din cap semn că știam din povești și ea zîmbindu-mi cum făcea toată ziua a-mpachetat mușamaua imprimată cu flori de agave albastre, un import desigur din mările calde, cele atît de departe de imaginația noastră prosperă. o priveam aproape zi de zi în […]
Citește mai departeehei, ți-a zis bijutierul ce stătea toamna pe covorul zburător întins pe trotuar, iar lumea se vîntura grăbită din priviri. mîinile-i umblau singure înflorind gri argintul posac. ia uitați-vă, domnu’, ce de modele noi în anotimpul acesta! am răspuns politicos, cît puteam la amiază, distant precum un funcționar de bancă că nu port, dar îmi […]
Citește mai departeErori, alegeri și proteste Votul liber NU e ceva natural, care pică regulat de undeva. E ceva ce doar popoarele tari și încăpățânate în libertatea lor au reușit să aibă de-a lungul istoriei. Să nu uităm ce ziceau înaintașii noștri, în 1946: „Lasă, tată, că data viitoare votăm alții! Îi dăm la o parte la […]
Citește mai departeCâțiva din elevii școlii de muzică și-au pus în valoare talentul cu ocazia tradiționalului Concert de primăvară.Din categoria:2. Serate muzicale ...
Citește mai departePortret Sunt bătrân, bătrâne, timpul nu mă iartă Anii – nu ştiu bine când – s-au adunat: Mai iubind o fată, mai ratând o carte, Mai plesnind din biciul râsului curat; Mai lovit de soartă, câteodată, -n faţă; Mult mai des, din spate – de prieteni buni; Mai uitat în somnul alb, de […]
Citește mai departeNatura pacifistă a poporului român Teza din manualele școlare: Românii n-au oropsit niciodată pe nimeni. Antiteză: Două exemple care contrazic această teză: – pogromurile și participarea României la Holocaust. – ororile comise de moldoveni în perioada medievală: “Fiindu tatarii din Bugeac duși în oaste la Beciu (Viena), s-au coborît Petriceico-voda de la Iași și s-au […]
Citește mai departeParlamentul imortal Dl Tăriceanu spune că Parlamentul e „întruparea” națiunii. Rezultă că cele două Camere au puterea miraculoasă de a „întrupa” chiar și o ființă destrupată (fără popor, fără teritoriu). Se propune și o redefinire a ideii de națiune. Stiam și noi, pâna acum, că unele națiuni au supraviețuit, o vreme, granițelor lor statale, armatelor […]
Citește mai departedacă eu sunt alb cu toate ale mele şi tu eşti negru cu toate ale tale iubirea noastră născută din vârful degetelor ce-au mângâiat buze şi sâni cum este? putem spune că-i albă? putem spune că-i neagră? sau mai bine recunoaştem şi introducem cenuşiul în viaţă noastră? o viaţă cenuşie şi o iubire cenuşie nu pentru că ar fi lipsite de strălucire ci doar pentru că amestecul acestor două culori - nonculori ne scoate din mulţimea celor albi şi mulţimea celor negri născând o nouă mulţime: cenuşiul nostru cel de toate zilele fiind o iubire văzută din interior plină de cenuşi
Citește mai departe