• A iubi... 257

    El merge pe drum, ea merge pe drum sau stă, se întâlnesc, se iubesc, au un copil. El o iubește pe ea și îl iubește pe copil. Ea îl iubește pe copil și are grijă. Copilul îi iubește pe amândoi, apoi devine adolescent. Tatăl îi iubește pe amândoi, dar nu arată (e ca o stâncă), […]

    Citește mai departe
  • Ce înseamnă spiritul sărbătorilor... 239

    Domnul inginer a plecat mai devreme de la șantier. Era deja nervos; proprietarul s-a răzgândit, vrea ușile mai mari (și-a dat seama că nu încape frigiderul și nici nea Puiu, zugravul). Arhitectul a dat din umeri, muncitorii au dat din cap, și duși au fost. „E Săptămâna Mare, șefu`”, au zis, voioși. I-a găsit la […]

    Citește mai departe
  • Zâm. Zâmbet... 239

    O femeie tânără merge pe trotuar și parcă zâmbește (așa e mersul ei). Zâmbetul e ceva contagios. Se ia. Însă doar dacă te afli la distanța socială potrivită. Dacă ești prea departe, nu-l vezi. Dacă ești prea aproape, ești prea aproape ca să mai conteze și s-ar putea să-ți vină pur și simplu să săruți […]

    Citește mai departe
  • Jikujku... 225

    …iată un nume potrivit pentru un motănelpreocupat să experimenteze (el însuși s-a semnat în acest fel) la început a fost enigmaticul mesaj-reperrt45555jukpă34rt4555jukpă345!@%$$$$$$#####%+(prietenii de pe WhatsApp știu la ce mă refer) a urmat versul alb tip limbaj de programarejikiooooo-0000000000909pP99oca o parolă cu litere mici cifre semne de punctuație plus o literă mare un efort natural către concizie […]

    Citește mai departe
  • Stins... 243

    ...Locuia la etajul VI, dar nu știu cine era. Nu știu ce a făcut, cât a trăit, cum a trăit, dacă a fost un om bun. Dacă a avut sau nu copii......

    Citește mai departe
  • Cele zece zile ale lui Ilarion... 244

    Ilarion și-a pierdut portofelul în care avea ceva bani, cărți de credit, permisul de conducere și buletinul......

    Citește mai departe
  • A fi aș fi... 243

    Altădată, aș fi încălecat pe-o șa. Uite-așa! Aș fi călărit, aș fi ajuns, aș fi descălecat. Aș fi priponit calul de un gutui, în spatele foișorului, i-aș fi adus apă și fân. Apoi aș fi salutat mesenii. I-aș fi făcut un semn hangiței. Aș fi înfulecat rapid, aș fi băut zdravăn. Aș fi râs, poate […]

    Citește mai departe
  • Nicăieri nu e mai duios ca acasă... 233

    S-a întins la drum înainte de răsăritul soarelui. Plouase. O ploaie rece, pe alocuri cu bulbuci. Știa că nu va fi ușor. Și asta nu doar din cauza emoțiilor mari, care pe unii ar putea chiar să-i răpună (auzise că au existat cazuri). Ci și fiindcă drumul era presărat cu pericole, multe dintre ele fatale. […]

    Citește mai departe
  • Un autor găsit printre personaje... 226

    Trăia odată un om cu suflet mare. În afară de suflet, avea și o gură mare. Imensă. Ar fi încăput lejer în ea un pescar, o balenă, niște câini și încă ar mai fost loc de rafturi întregi cu texte scrise mărunt (gura lui mare se exprima în scris). Într-o zi, a luat din ghiveciul […]

    Citește mai departe
  • Locul și blocul domnului Lică... 232

    ...dl. Lica s-a obișnuit cu locul lui....

    Citește mai departe