Stătea sub o umbrelă de soare. Pe masă avea o sticlă de vin alb, așezată lângă o pălărie decolorată. Paharul era pe jumătate plin. Din când în când, lua câte o înghițitură, apoi continua să privească spre mare. Încerca să nu clipească, să țină ochii deschiși cât de mult.
Citește mai departeuneori nu e nevoie de cuvinte ca să fii fericite de ajuns să cobori treptetrepte până acolounde te întâlnești cu tinefirescîntr-o taină a inimiicare nu are nevoienici măcar de timpde cuvinte ai nevoieatunci când îmbrățișezi oameniiîi cuprinzi între semnul mi(g)răriiși cel al întrebăriichiar și după punctpoate urma alt capitol din cuvinte clădim castelerăsturnăm
Citește mai departeUrmărisem procesul creării acestei cărți de pe margine. Adina Giurgea îmi povestise cu entuziasm, de la nivel de idee, că are în plan un volum colectiv, cu întâmplări reale din viața de părinte. Mă cucerise deja. Îmi plac poveștile de viață. Sunt psihoterapeut. Desprind sensuri, caut tipare și învăț din poveștile clienților mei, împreună cu […]
Citește mai departeE rasism să nu îți placă manelele? Aceasta e întrebarea. Răspunsul meu este că nu, nu e rasism. E vorba doar de gusturi. ...
Citește mai departeDar parcă am uitat să te mai chem dintr-o scrisoare sau fotografie să-mi amintesc ce-a fost şi ce suntem... Dar parcă am uitat să te mai chem în ceasul cel oprit în vis etern şi în târziul timp de elegie dar
Citește mai departeŞi totul se preschimbă dar numai tu rămâi ca-n vremea visului.. Şi totu-ncet se schimbă ca gândul ce se plimbă cu clipa cea dintâi şi totul se preschimbă şi numai tu rămâi... ...
Citește mai departeTăcerea ta, pereţii goi privirea ta de zi de joi mă săgetau ca-ntr-un război Tăcerea ta, pereţii goi cântau dramatic şi apoi uitau de orice gânduri noi tăcerea ta, pereţii goi, privirea ta de zi de joi...
Citește mai departeŞi iarăşi te văd şi încă te simt prin suflet păşind... Şi iarăşi te văd pe pereţi bântuind ca-n vise plutind şi iarăşi te văd şi încă te simt... În imagine, tabloul "Capitolul 6: Parfumul ei", de Miruna C
Citește mai departeDoamna cumsecade stătea pe bancă, iar afară era cald. Aveai impresia că ți se dezlipește pielea de pe oase. Lângă ea s-a așezat o doamnă mai puțin cumsecade, de pielea căreia hainele parcă ar fi vrut să se descotorosească. Respira grăbit și încerca să spună ceva. Cuvântul „apă” s-a descătușat anevoie de buzele nefiresc de umflate.
Citește mai departeOraşul răsuna-n pustii a "tralala şi tralali" ca într-un high-fidelity Oraşul răsuna-n pustii tot bumţăind din noapte-n zi dar ce să ştiţi, măi dragi copii... Oraşul răsuna-n pustii a "tralala şi tralali"
Citește mai departe