• Peisaj... 117

    În vârf de munte, prin lumină, pădurea piaptănă cerul. (2023) ...

    Citește mai departe
  • Hai în lumea basmelor... 92

      muzica: Codruţ Croitoru text: Marius Ionescu Cândva mai demult, Pe-o noapte albastră un înger din cer venit Mi-a spus aşa: "Te rog să nu plângi, hai, uită tristeţea! Portile s-au deschis Spre-o lume de vis..." Cu vocea lui caldă-mi soptea Spre el ma chema, si zambind imi spunea  Refren: "Hai în lumea basmelor Haide cu mine-acum şi-mpreună-om învăţa cum să fim mai buni Hai în lumea basmelor Haide cu mine-n zbor şi ai să vezi cerul senin cum va veni în zori" De-atunci tot mereu în nopţile triste, la vorbele sale eu din nou mă gândesc...

    Citește mai departe
  • Tablou între anotimpuri... 95

    Privire-napoi Peste toamna trecută Cântec din frunze În pădurea tăcută... Dintr-un calendar aştept încă o dată; să revină-n dar iarna întârziată. Sosesc într-un stol gânduri dintr-o vară şi vor să le-aştept pe-un peron de gară

    Citește mai departe
  • Rondel de poveste... 94

    Când totu-ncepe cu "A fost odat' îţi pui un mare semn de întrebare şi îţi repeţi din nou şi prin urmare "Oare povestitorul n-a visat?..." Şi dacă e sau nu-i adevărat, te copleşeşte marea ta mirare, îţi pui un mare semn de întrebare când totu-ncepe cu A fost odat' Şi dacă totul este doar poveste de ce n-ar fi şi cu adevărat oare contează ce a fost şi este sau amintirea care joacă feste Când totu-ncepe cu A fost odat...

    Citește mai departe
  • timp de vânat... 83

    fiul zise tatălui bombănind: m-am săturat să tot bombăni (ba) că m-am sculat târziu (ba) că n-am făcut aia ori cealaltă fii mulțumitor că m-am trezit bine că pot și că vreau! tatăl își îmbrățișă fiul zâmbind: văd că-s dezordonate (prin casă) mulțumirile – vino să vânăm (pe-afară) prada zilei de azi fiul își luă […]

    Citește mai departe
  • ciobirea... 92

    cana mea cu rana ei este foarte frumoasă colega mea zice s-o arunc că-i urâtă.. – cum să beau dintr-o cană ciobită – dar dacă frumusețea este în ochiul privitorului a bea din rana ei este o oblojire

    Citește mai departe
  • ropotul cailor actuali... 94

    de unde cai? a ruginit copita motorului suflați aici – a zis polițistul până se face verde iarba cailor sălbatici am deschis geamul chiar înainte să vină trebuia vântul să-mi mute din locul ei șuvița – praful dădea din copite sub bicele ruginite și ele ale frunzelor de toamnă vă expiră asigurarea vă ruginesc farurile […]

    Citește mai departe
  • refuzul ochilor închiși... 90

    stingerea ploapelor e o altă lumină nu intră `nauntru se revarsă `nafară lumina (mea) – atingere tandră a oamenilor a lucrurilor ce-și întind înspre încolo existența umbră tot mai lungă de ceasuri apuse îngemănarea aia țărmul ăla dintre sfârșit și început.. rana aia a separării.. dâră de cuțit a unei linii trase trasă de timp […]

    Citește mai departe
  • Cartea pe care, când o citești, vezi și filmul... 102

    „Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană”, de Cristian Mungiu, este cartea aceea pe care vrei s-o citești înainte de a vedea filmul. Mai precis, cartea pe care, citind-o, vezi și filmul.

    Citește mai departe
  • (cu) viteza sunetului... 115

    se auzea doar spargerea seminței durerile facerii urlă-n secundă minutul dă naștere orei ceasurile întinse la soare spălate de trecut se pregătesc pentru mâine noi ne ținem de mână în jurul pământului alergăm invers ca să (ne) scădem viteza din pulsul planetei.. am adunat toate minusurile vieții grămadă și cu aparatul de sudură al acestor […]

    Citește mai departe